Republica Moldova și Ucraina au aderat la coridorul vertical de transport a gazelor naturale, din care fac parte în prezent Grecia, Bulgaria, România și Ungaria.

Memorandumul de înțelegere în acest sens a fost semnat de către Vestmoldtransgaz, operatorul de sistem de gaze naturale din Republica Moldova, în cadrul Ședinței Ministeriale privind Conectivitatea Energetică în Europa Centrală și de Sud-Est (CESEC), la care participă ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Lansat în 2016, coridorul vertical va integra acum gazoductul transbalcanic și va permite transportarea gazelor naturale dinspre Grecia până în Moldova și depozitele subterane din Ucraina. Gazoductul va putea transporta atât gaze de conductă din Azerbaidjan, cât și gaze naturale lichefiate (GNL) de la terminalele Revythoussa și Alexandroupoli.

„Un prim lot de GNL destinat Republicii Moldova va ajunge la noua unitate plutitoare de stocare și regazificare (FSRU) de la Alexandroupoli, Grecia, săptămâna viitoare, reprezentând o achiziție de test efectuată de către Energocom. Ulterior, acesta va fi transportat spre Republica Moldova”, anunță Ministerul Energiei.

Coridorul vertical nu este un proiect tradițional de conductă unică, ci un sistem care conectează rețelele naționale de gaze existente și alte infrastructuri de gaze pentru a asigura tranzitul gazelor și pentru a contribui astfel la securitatea energetică.

În cadrul reuniunii CESEC, ce se desfășoară astăzi la Atena, operatorii de sistem de gaze din țările membre au semnat și un memorandum privind extinderea capacității gazoductului transbalcanic și funcționarea în revers a tuturor celor trei conducte, nu doar a uneia, ca în prezent.

Deși conducta transbalcanică are o capacitate nord-sud de 27 de miliarde m3/an, în prezent sunt disponibile doar 5 miliarde m3/an la granița româno-bulgară și 4 miliarde de metri cubi pe granița româno-ucraineană. Gazoductul transbalcanic a transportat istoric gaze rusești spre Balcani prin Ucraina, Moldova și România, însă a rămas inactiv după ce Rusia a direcționat, în 2020, exporturile de gaze spre Balcani pe liniile TurkStream 1 și 2.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#Atena #coridor vertical #gaz #Victor Parlicov

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.