Ce se întâmplă dacă civilizația umană ar putea supraviețui războaielor sau pandemiilor, dar nu și rețelelor sociale? Ți-ai pus vreodată întrebarea asta? Sau te-ai gândit ce impact au rețelele sociale asupra vieții tale?

Aceasta este întrebarea care pare să fie în centrul unei noi lucrări alarmante, publicate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences și scrisă de o echipă izbitor de diversă de cercetători în biologie, psihologie, științe neuronale, climatice și multe altele. Este o lectură sumbră și, eventual, un apel la acțiune, pentru a înțelege mai bine modalitățile volatile în care dezinformarea se răspândește online.

Rețelele sociale au un impact major asupra vieții noastre

Coautorul și cercetătorul de la Universitatea din Washington, Joseph Bak-Coleman, a declarat în legătură cu noua lucrare, următoarele:

„Întrebarea la care încercam să răspundem a fost: „Ce putem deduce despre cursul societății la scară largă, având în vedere ceea ce știm despre sistemele complexe? Este un fel de a folosi modele de șoareci pentru a înțelege neuroștiința. Teoria are o aplicabilitate la societățile animale – și anume la grupuri – pentru a înțelege ceea ce ne spun despre comportamentul colectiv în general, dar și despre sistemele complexe, mai pe larg”.

Joseph Bak-Coleman a adăugat că scopul este să luăm această perspectivă și apoi să privim societatea umană prin prisma ei. Și unul dintre lucrurile legate de sistemele complexe este că au o limită. Dacă le perturbezi prea mult, se schimbă. Și deseori tind să eșueze catastrofal, neașteptat, fără avertisment.

Bak-Coleman și colegii săi indică multe exemple de domenii în care ei spun că rețelele de social media au perturbat fluxul de informații fiabile despre sănătate, climă și multe alte subiecte. Dar au exprimat și o tensiune în centrul activității: că, deși internetul poate fi o forță teribilă, poate fi și o forță definitivă.

„Democratizarea informațiilor a avut efecte profunde, în special pentru comunitățile marginalizate și subreprezentate”, a declarat Bak-Coleman. „Le oferă abilitatea de a participa online, de a avea o platformă și de a avea o voce. Și asta este fantastic. În același timp, avem lucruri precum genocidul musulmanilor care naște teorii și subiecte de discuție pe rețelele sociale”.

Comportamentul nostru în social media este ca cel al șoarecilor. De ce au ajuns la această concluzie cercetătorii

De parcă modul în care social media domină fiecare fațetă a vieții noastre nu ar fi fost suficient de evident: un nou studiu a constatat că oamenii urmăresc „aprecieri” pe platforme precum Facebook și Instagram, în același mod în care șobolanii urmăresc mâncarea.

O echipă internațională de oameni de știință a analizat mai mult de un milion de postări pe rețelele sociale de la peste 4.000 de utilizatori pe o varietate de site-uri de socializare, potrivit Universității din New York. Au descoperit o corelație directă între cât de frecvent postează oamenii și cât de des primesc aprecieri.

Este simplu: oamenii postează mai mult pe rețelele de socializare atunci când au o rată mare de aprecieri și postează mai rar atunci când primesc mai puține aprecieri.

#civilizație #impact major #retele de socializare

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.