Autoritățile din Cipru sunt în alertă și au solicitat asistență din alte țări din cauza situației critice cauzate de un incendiu forestier în zona Limassol, a declarat departamentul forestier al ministerului agriculturii din țară. Potrivit informațiilor, incendiul a izbucnit cu o zi înainte în comunitatea Arakapas și s-a răspândit în comunitățile vecine din Eptagonia, Akapnos, Horas, Melini, Sikopetras.

„Situația se îmbunătățește, dar rămâne extrem de dificilă. Din cauza situației critice, a fost activat un plan național special „Hefaist” și s-a solicitat asistență pentru trimiterea avioanelor din străinătate”, spune mesajul.

Astfel, Grecia a expediat deja două avioane de stingere a incendiilor Canadair CL-415, a declarat secretariatul general al Protecției Civile din Grecia.

Tot astăzi, Israelul va trimite avioane de stingere a incendiilor și echipamente de stingere a incendiilor în Cipru pentru a combate incendiile forestiere, a declarat biroul primului ministru.

Incendiul este stins de peste 70 de mașini de pompieri, 10 tancuri.

Poliția a declarat că a arestat un bărbat în vârstă de 67 de ani în cadrul unei anchete asupra incendiului. În Cipru, aprinderea focului fără permisiunea este interzisă. Pentru aceasta, puteți primi închisoare de până la zece ani sau o amendă de până la 50 de mii de euro.

Patru persoane au murit în incendiul forestier care a devenit cel mai grav incendiu din istoria Republicii Cipru, a declarat ulterior ministrul Afacerilor Interne al țării Nikos Nuris, declarația sa fiind publicată de presa guvernamentală și biroul de informații.

„Trăim cel mai devastator incendiu de la înființarea Republicii Cipru, atât în pagube materiale, cât și, din păcate, în victime umane. Voluntarii apărării civile au găsit astăzi patru corpuri carbonizate într-o zonă muntoasă din afara satului Odos. Patru egipteni pe care îi căutam de ieri”, a spus ministrul.

Potrivit acestuia, toată noaptea focul a fost stins de forțele terestre și frontul a fost redus. „Trebuie să le mulțumesc tuturor”, a spus el.

„Există două focare mari, zece avioane de stingere a incendiilor din Cipru operează de la 5.30 dimineața. Toate eforturile s-au concentrat asupra acestui domeniu”, a spus ministrul.

Președintele Ciprului Nikos Anastasiades, a numit acest incendiu forestier unul catastrofal și fără precedent care se dezlănțuie în zona Limassolului. A remarcat că există victime ca urmare a urgenței și a îndemnat pe toată lumea să fie vigilentă împotriva celor care, intenționat sau din neglijență, ar putea provoca astfel de dezastre.

„Vorbim despre o tragedie care nu s-a mai întâmplat până acum, cu excepția perioadei invaziei (a trupelor turcești) din 1974. Am fost ieri în centrul de coordonare, astăzi sunt aici și am primit informații complete de la miniștrii competenți, șefii departamentelor relevante, miniștrii agriculturii, afacerilor interne și justiției, precum și șeful departamentului de pompieri, directorul departamentului forestier, șefii gărzii naționale, poliției și apărării civile”, a spus președintele .

#Cipru #incendiu #victime

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.