Revenco, cu imaginea boțită! Șeful IGP a fost criticat dur pentru situația din localul cu „ostatici”

Șeful Poliției Naționale, or Inspectoratul General al Poliției (IGP), Iurie Podarilov, a fost criticat dur pentru intervenția oamenilor legii în localul din sectorul Râșcani al Capitalei, unde circa 100 de clienți – printre care ar fi fost procurori, judecători și angajați ai CNA – ar fi fost ținuți cu forța, timp de trei ore, cu ușile închise și luminile stinse, pentru a lăsa impresia că, de fapt, nu activează, dar și pentru felul în care a reflectat și comunicat organul de drept acele acțiuni. Criticile au fost enunțate atât pe Facebook de unii internauți, cât și recent la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8, ediția din seara de joi, 3 februarie curent.

Președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, a declarat că nu există nicio claritate în aceste acțiuni care, după părerea lui, doar au șifonat încrederea în IGP.

„Este o situație penibilă, eu sunt sigur că domnul Podarilov și doamna ministră (n.r. ministra de Interne, Ana Revenco) cunosc cine a fost în acel local… Noi nu avem niciun fel de claritate. Domnul Podarilov decât să aibă astfel de ieșiri să nu le aibă deloc. Doar a șifonat încrederea poliției naționale și exact la asta mă refeream când am spus că sistemul se acoperă pe verticală și orizontală, de la ofițeri de urmărire penală și de investigație, până la procurori și judecători”.

Avocata și fosta directoare adjunctă a CNA, Cristina Țărnă, invitată la aceeași emisiune, a afirmat că responsabilii de comunicarea acțiunilor care s-au petrecut în acea seară se fac reprezentanții IGP și, în general, din cadrul MAI.

„Dumneaei a numit o persoană care vine și se milogește de câteva ori la rând și nu este clar, se milogește pentru niște oameni simpli sau pentru niște oameni cu adevărat speciali care au fost în interior. De ce a doua zi nu ne-a anunțat ministra sau șeful IGP, dacă era o chestiune atât de importantă, câți oameni au fost acolo, au fost sau nu procurori și judecători acolo, câți anume și la câți au fost întocmite procese verbale și contravenționale, au fost aplicate amenzi?….Asta lovește foarte mult în credibilitatea doamnei Revenco”.

În context, deputatul PAS Vasile Grădinaru a dat asigurări că aceste acțiuni nu vor rămâne așa, iar persoanele care au încălcat legea vor fi pedepsite.

„Indiferent de cine era acolo, faptul că în primul rând s-a depășit numărul admisibil stabilit, este o încălcare gravă, cu atât mai grav este dacă acolo au fost procurori și judecători, iar IGP ar încerca să camufleze acest fapt. Fiecare trebuie să-și asume fapte, cei care au săvârșit aceste acțiuni ar putea avea într-un final dosar penal și nimeni nu va avea protecția PAS. Eu sper că acest caz a trezit atenția nu a politicienilor, ci în primul rând a organelor de forță responsabile”.

Amintim că totul s-a întâmplat în noaptea de sâmbătă spre duminică, 29 spre 30 ianuarie curent, când oamenii legii făceau verificări prin capitală întru depistarea încălcărilor restricțiilor impuse împotriva răspândirii COVID-19. Odată ce s-au apropiat de local, administrația a stins lumina și a încuiat ușa.

#Iurie Podarilov #Ana Revenco #politia nationala #MAI #COVID-19

Psihologii care activează în instituțiile de învățământ general și profesional tehnic vor dedica aproape jumătate din timpul de lucru activităților directe cu elevii – între 18 și 20 de ore pe săptămână – potrivit unui proiect de regulament supus consultărilor publice, transmite IPN.

În învățământul general, psihologii vor avea un program de lucru de 35 de ore pe săptămână, dintre care 18 ore vor fi dedicate asistenței directe acordate elevilor: evaluări psihologice, consiliere individuală și de grup, activități de prevenție și dezvoltare personală. Celelate 17 ore vor fi destinate colaborării cu cadrele didactice și părinții, implicării în consilii pedagogice și comisii metodice, dar și pregătirii metodologice și conlucrării intersectoriale.

În învățământul profesional tehnic, programul săptămânal al psihologului este de 40 de ore, din care 20 vor fi dedicate activităților directe cu elevii.

Proiectul supus consultărilor publice urmărește să clarifice atribuțiile și responsabilitățile psihologului școlar, precum și să stabilească standarde minime pentru spațiile de lucru și să consolideze colaborarea cu alte servicii de sprijin educațional și social.

Ministerul Educației și Cercetării motivează elaborarea acestui document prin necesitatea unei reglementări unitare, în contextul în care activitatea psihologilor se bazează în prezent pe acte dispersate.

Potrivit proiectului de regulament, cabinetul psihologic trebuie să fie un spațiu dedicat, separat de alte activități educaționale, care să asigure intimitate, confort și confidențialitate. Amenajarea spațiului trebuie să permită atât consilierea individuală, cât și lucrul cu grupuri mici de elevi.

Proiectul mai prevede că psihologii trebuie să dețină studii superioare în domeniul psihologiei sau psihopedagogiei, corespunzătoare nivelurilor 6 sau 7 ale Cadrului Național al Calificărilor. Aceștia vor fi angajați prin concurs.