Șeful Poliției Naționale, or Inspectoratul General al Poliției (IGP), Iurie Podarilov, a fost criticat dur pentru intervenția oamenilor legii în localul din sectorul Râșcani al Capitalei, unde circa 100 de clienți – printre care ar fi fost procurori, judecători și angajați ai CNA – ar fi fost ținuți cu forța, timp de trei ore, cu ușile închise și luminile stinse, pentru a lăsa impresia că, de fapt, nu activează, dar și pentru felul în care a reflectat și comunicat organul de drept acele acțiuni. Criticile au fost enunțate atât pe Facebook de unii internauți, cât și recent la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8, ediția din seara de joi, 3 februarie curent.

Președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, a declarat că nu există nicio claritate în aceste acțiuni care, după părerea lui, doar au șifonat încrederea în IGP.

„Este o situație penibilă, eu sunt sigur că domnul Podarilov și doamna ministră (n.r. ministra de Interne, Ana Revenco) cunosc cine a fost în acel local… Noi nu avem niciun fel de claritate. Domnul Podarilov decât să aibă astfel de ieșiri să nu le aibă deloc. Doar a șifonat încrederea poliției naționale și exact la asta mă refeream când am spus că sistemul se acoperă pe verticală și orizontală, de la ofițeri de urmărire penală și de investigație, până la procurori și judecători”.

Avocata și fosta directoare adjunctă a CNA, Cristina Țărnă, invitată la aceeași emisiune, a afirmat că responsabilii de comunicarea acțiunilor care s-au petrecut în acea seară se fac reprezentanții IGP și, în general, din cadrul MAI.

„Dumneaei a numit o persoană care vine și se milogește de câteva ori la rând și nu este clar, se milogește pentru niște oameni simpli sau pentru niște oameni cu adevărat speciali care au fost în interior. De ce a doua zi nu ne-a anunțat ministra sau șeful IGP, dacă era o chestiune atât de importantă, câți oameni au fost acolo, au fost sau nu procurori și judecători acolo, câți anume și la câți au fost întocmite procese verbale și contravenționale, au fost aplicate amenzi?….Asta lovește foarte mult în credibilitatea doamnei Revenco”.

În context, deputatul PAS Vasile Grădinaru a dat asigurări că aceste acțiuni nu vor rămâne așa, iar persoanele care au încălcat legea vor fi pedepsite.

„Indiferent de cine era acolo, faptul că în primul rând s-a depășit numărul admisibil stabilit, este o încălcare gravă, cu atât mai grav este dacă acolo au fost procurori și judecători, iar IGP ar încerca să camufleze acest fapt. Fiecare trebuie să-și asume fapte, cei care au săvârșit aceste acțiuni ar putea avea într-un final dosar penal și nimeni nu va avea protecția PAS. Eu sper că acest caz a trezit atenția nu a politicienilor, ci în primul rând a organelor de forță responsabile”.

Amintim că totul s-a întâmplat în noaptea de sâmbătă spre duminică, 29 spre 30 ianuarie curent, când oamenii legii făceau verificări prin capitală întru depistarea încălcărilor restricțiilor impuse împotriva răspândirii COVID-19. Odată ce s-au apropiat de local, administrația a stins lumina și a încuiat ușa.

#Ana Revenco #COVID-19 #Iurie Podarilov #MAI #politia nationala

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.