Iulian Ciocan
pentru Europa Liberă

De la o vreme, procurorii şi judecătorii au devenit extrem de activi şi cercetează tot soiul de presupuse mişmaşuri. Cel puţin, de pe palierul simplilor muritori lucrurile aşa sunt văzute. E un soi de agitaţie în breasla procurorilor şi judecătorilor, se munceşte parcă mai serios ca altădată. Ba procurorii descind la o agenţie de turism, ba analizează o situaţie dubioasă dintr-o instituţie publică, iar mai nou procurorii au descins la casele unor foşti deputaţi cercetaţi pentru îmbogăţire ilicită.

E de presupus că această hiperactivitate e legată de intenţia noilor conducători de a curma corupţia, intenţie etalată mai cu seamă în campania electorală. Fireşte, omul simplu nu ştie toate dedesubturile, dar vrea rezultate. „Fapte, nu vorbe…” scria o urmăritoare a paginii noastre de Facebook sub ştirea cu deputaţii reţinuţi. Or tocmai rezultatele, şi aici mă refer la pedepse sau pedepse severe, se lasă mai multă vreme aşteptate. Şi atunci omul simplu se întreabă: dar ce fel de luptă cu corupţia e aceea care nu-i trimite pe corupţi la închisoare, bunăoară? În cazul celor 13 deputaţi comunişti, care în 2015 au migrat în Partidul Democrat al lui Plahotniuc, există presupunerea că nu au sărit dintr-o formaţiune în alta doar pentru că li s-a modificat ideologia. Dar presupunerea are nevoie de probe, fireşte, şi judecătorii ne spun că au nevoie de timp ca să ducă lucrurile la bun sfârşit şi uneori povestea pare să nu se mai termine.

Simplul muritor are multe întrebări. De pildă, putem fi siguri că dovezile judecătorilor sunt bine argumentate? Putem fi convinşi că judecătorii îşi fac treaba conform deontologiei? Căci de-a lungul anilor existau multe dubii. Şi acum rămân multe semne de întrebare. Şi, ca de obicei, e nevoie de timp ca să înţelegem dacă vor da rezultate intenţiile guvernanţilor şi hiperactivitatea procurorilor şi judecătorilor. Aşteptăm şi sperăm să nu ne rămână în memorie doar frământarea procurorilor.

#PDM #procurori #Vlad Plahotniuc

Universitatea de Stat din Moldova marchează 80 de ani de la fondare, iar cu această ocazie, președinta Maia Sandu a transmis un mesaj comunității academice. Șefa statului a subliniat rolul instituției în formarea cercetătorilor, profesorilor, scriitorilor și juriștilor care au contribuit la dezvoltarea Republicii Moldova.

„De 80 de ani, Universitatea de Stat din Moldova crește cercetători, profesori, scriitori, juriști – oameni care au contribuit la ceea ce este Moldova astăzi”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a menționat că istoria USM este legată de mai multe etape importante pentru societatea din Republica Moldova. Potrivit acesteia, universitatea a trecut prin perioade în care libertatea de gândire și exprimare a fost îngrădită, iar ulterior a devenit parte a renașterii naționale, când profesori și studenți au pledat pentru limba română, identitate și libertate.

„După independență, a crescut odată cu țara”, a mai spus Maia Sandu.

Șefa statului a subliniat că o universitate bună trebuie să formeze oameni capabili să gândească independent, să pună întrebări și să caute răspunsuri.

„Îmi doresc ca tinerii noștri să poată găsi acasă universități care să le ofere șansa de a cerceta, de a-și descoperi talentul și de a-și construi viitorul aici, acasă”, a declarat Maia Sandu.

La rândul său, Ministerul Educației și Cercetării a transmis un mesaj de felicitare cu ocazia aniversării. Instituția a remarcat contribuția generațiilor de profesori, cercetători, studenți și absolvenți la dezvoltarea Universității de Stat din Moldova.

„Astăzi sărbătorim 80 de ani de la fondarea Universității de Stat din Moldova și, odată cu această aniversare, celebrăm generațiile de oameni care au construit această universitate și pe toți cei care îi continuă, zi de zi, povestea”, se arată în mesajul MEC.

În acest an, USM marchează și un secol de învățământ universitar românesc în Basarabia.