Ministra Afacerilor Interne, Ana Revenco, a prezentat informații despre procesul de dezvoltare la Chișinău a HUB-ului de securitate internă al Uniunii Europene, în cadrul unei ședințe, organizate la Parlament, la care au participat președintele Parlamentului, Igor Grosu, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, președinta Comisiei politică externă și integrare europeană, Doina Gherman, dar și alți deputați.

HUB-ul de securitate este un mecanism operațional, care va funcționa la Chișinău și va găzdui întâlniri periodice între statele membre ale Uniunii Europene, agențiile europene și autoritățile din Republica Moldova, pentru a sprijini cooperarea în domeniul securității interne și gestionării frontierelor.

„Obiectivele principale ale HUB-ului sunt consolidarea capacităților de aplicare a legii, gestionarea frontierelor, prin eficientizarea schimbului de informații, efectuarea analizelor comune și cooperarea internațională în diverse domenii, precum traficul de arme, de droguri, de persoane, infracțiunile cibernetice, inclusiv terorismul și extremismul”, a menționat ministra Afacerilor Interne, Ana Revenco.

Igor Grosu a vorbit despre necesitatea funcționării la Chișinău a HUB-ului de securitate internă al Uniunii Europene, mai ales în contextul consecințelor provocate de invazia Federației Ruse asupra Ucrainei.

„Crearea acestui HUB este o primă realizare, după obținerea de către țara noastră a statutului de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Asta înseamnă că vom avea acces la informație prețioasă, pentru a putea rezolva rapid și eficient problemele, fără a lăsa lucrurile să degradeze”, a adăugat Președintele Parlamentului.

Amintim că, la începutul lunii iulie, la Praga, a fost semnat documentul de creare a HUB-ului UE pentru securitatea internă și managementul frontierelor al Republicii Moldova, care va funcționa la Chișinău. Evenimentul a avut loc la Consiliul Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ana Revenco #hub #Igor Grosu #securitate #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.