La 35 de ani de la marea catastrofă nucleară din Ucraina, subiectul Cernobîl revine în atenție. Unii oameni de știință spun că reactorul care a explodat pe 26 aprilie 1986 pare să se fi „reactivat”. Cercetătorii ucraineni au observat reacții nucleare care au loc acolo și care pot deveni periculoase. Informațiile au apărut într-un articol din revista americană „Science”. Specialiștii români din domeniu spun, însă, că aceste date nu au fost transmise oficial și că nu există nicio informare în acest sens la nivel internațional.

După accidentul din 1986, reactorul care a explodat la centrala nucleară de la Cernobîl a fost „îmbrăcat” într-un sarcofag. Acum, senzorii au înregistrat un număr din ce în ce mai mare de neutroni, semnalul unei reacții de fisiune nucleară, ce ar veni dintr-una din incintele inaccesibile ale reactorului. „Este precum jarul dintr-o groapă pentru grătar”, a comentat Neil Hyatt, chimist de la Universitatea Shefield din Marea Britanie.

Petre Cornel Min, șeful Centrului de Răspuns la Urgențe de la CNCAN(Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare), România, a declarat că informațiile apărute în articolul din revista „Science” nu sunt transmise pe cale oficială. „La CNCAN suntem în permanent contact cu Agenția Internațională (pentru Energie Atomică – n.r) de la Viena, inclusiv cu autoritățile din Ucraina. Aceste informații apărute în articol nu au fost transmise, deci nu sunt informații oficiale. Nu avem informații legate de (existența unor) îngrijorări”, a spus oficialul român.

„Dacă este e să discutăm despre cele descrise în acest articol (apărut în Science – n.r.), am putea să ne gândim că situația din acest moment de la amplasamentul din Cernobîl, putem să precizăm că emitere de radiații există în mod constant, practic din 1986 până în acest moment. Este o emitere constantă de radiații de la materialul rămas pe amplasamentul centralei nucleare. Există posibilitatea unor reacții de fisiune spontană, dar nu o reacție de fisiune care să producă neutroni și să întrețină o reacție de fisiune în lanț”, a explicat specialistul.

„Așa cum cunoaștem noi situația de la amplasamentul de la Cernobîl, există un sistem de monitorizare în ceea ce privește radiațiile de pe acest amplasament și încă o dată vă precizez că nu avem aceste informații de creștere a nivelului de neutroni sau a oricărui tip de radiații”, a subliniat Petre Cornel Min. În cazul în care ar exista totuși astfel de evoluții, strict tehnic, consecințele ar fi o expunere la nivel local, a precizat el.

„Nu poate fi vorba de o reacție de fisiune întreținută în lanț. Este probabil, cu o anumită probabilitate, să existe o reacție de fisiune spontană, adică emitere de neutroni. Asta presupune că nu ar exista o situație în care să se elibereze o cantitate în atmosferă care să fie răspândită pe distanțe lungi. După cum știm, zona Cernobîl, 30 de kilometri în jurul centralei, e o zonă de excludere, în care practic nu există așezări umane sau desfășurare de activități”, a arătat Petre Cornel Min.

„Din cunoștințele pe care le avem în acest moment, strict tehnic, nu există posibilitatea repetării accidentului din 1986 pe amplasamentul de la Cernobîl”, a dat asigurări oficialul de la CNCAN. „În plus, pe lângă sistemele pe care le au ucrainenii, sunt alte sisteme la nivel european, la nivel internațional, de detectare a radiației. Noi suntem în contact permanent cu aceste sisteme. Dacă nivelul de radiații ar fi crescut, am avea informații imediat”, a subliniat Petre Cornel Min.

#catastrofa nucleara #Cernobîl

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.