Un studiu publicat în Marea Britanie arată că din ce în ce mai multe femei care folosesc metode mai „naturale” de prevenire a sarcinii, cum ar fi aplicații de urmărire a ovulației, apelează la avort.

Studiul, publicat de BMJ Sexual and Reproductive Health, arată o migrare dinspre anticoncepționale, populare acum cinci ani, spre aceste aplicații de urmărire.

Dacă în 2018 pastilele contraceptive erau folosite în proporție de 19%, procentul a scăzut în 2023 la 11%. Metodele mai „naturale” însă, au crescut de la 0.4%, la 2.5%.

Aceste aplicații de urmărire a fertilității ajută femeile să afle când ar avea cele mai mari șanse să rămână însărcinate sau când le-ar putea veni ciclul menstrual. Aplicațiile se bazează pe măsurarea temperaturii corpului spre exemplu, pentru a prezice când vine perioada ovulației.

Deși aplicațiile pot prezice cu o exactitate de peste 90%, Institutul britanic de Sănătate (NHS) a atenționat că dacă femeile nu urmăresc datele și recomandările aplicației cu precizie, această metodă poate să fie eficientă în proporție de doar 76%.

Așadar, 24 din 100 de femei ar putea rămâne însărcinate dacă nu respectă întocmai recomandările.

De cealaltă parte, pastilele tradiționale au șanse de peste 90% să fie eficiente dacă sunt folosite, și chiar de 99% dacă sunt luate în mod exact, potrivit instrucțiunilor.

Cercetătorii de la NHS au comparat datele de la Serviciul Britanic de Consiliere în Sarcină (BPAS) din perioada ianuarie-iunie 2018 (33.495 de femei) și aceleași luni din 2023 (55.055 femei), verificând dacă metodele de contracepție s-au schimbat.

Potrivit studiului, pe lângă schimbarea metodelor, s-a observat și o creștere a femeilor care nu folosesc deloc metode de contracepție, de la 56% în 2018, la 70% în 2023.

„Un aspect care trebuie analizat cu atenție este creșterea bruscă a utilizării aplicațiilor de urmărire a fertilității și menstruației. Piața a explodat. Sunt sute de aplicații, unele mai de încredere decât altele. Nu ai nevoie nici de perscripție, însă e posibil să nu aflați toate informațiile necesare”, a explicat Rosie McNee, coordonatoarea cercetării.

Unii pun seama creșterii preferinței pentru aceste aplicații pe seama rețelelor sociale. Alt factor ar putea fi cozile interminabile la medicii generaliști și la clinicile de specialitate. Totuși, recomandarea specialiștilor rămâne consultarea unui medic.

„Soluția în acest caz este reducerea împrăștierii informațiilor false și a utilizării aplicațiilor sau altor metode care nu sunt aprobate, astfel încât oamenii să știe că acestea sunt echivalente cu neutilizarea contracepției. După care, trebuie să vedem motivul pentru care oamenii renunță la anticoncepționale și ce rol joacă dezinformarea în acest caz”, a explicat Melanie Davis-Hall, director medical la platforma de evaluare a sănătății femeilor The Lowdown.

Paula Baraitser, director medical la o asociație în parteneriat cu NHS este de părere că motivul pentru care femeile renunță la metodele tradiționale este teama cu privire la degradarea fertilității în viitor. Cu toate acestea, riscurile pot varia de la efecte secundare ușoare la complicații rare.

Organizația caritabilă Brook a precizat că multe femei folosesc medicamente anticoncepționale nu doar pentru a preveni sarcina, ci și pentru a face menstruațiile să fie mai puțin chinuitoare, dar și mult mai predictibile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aplicatii #fertilitate

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.