Curs valutar
  • EUR
    20.1525
    -0.0243%
  • USD
    18.2310
    0.3006%
  • RUB
    0.2215
    0.9932%
  • RON
    3.7670
    -0.1062%
  • UAH
    0.4011
    0.2493%

Toate știrile

16 noiembrie 2026

Risipa de alimente – cea mai mare sursă de emisii de gaze cu efect de seră din lume

14 Apr. 2021, 17:09
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
14 Apr. 2021, 17:09 // În Lume //  Realitatea.md

Aproape o treime din alimentele produse la nivel mondial se irosesc. Aceasta echivalează cu aproximativ 1,3 miliarde de tone. Astfel, aceste deșeuri sunt o problemă globală care are un impact negativ asupra sistemelor de gestionare a deșeurilor, a insecurității alimentare, a biodiversității și a poluării. Dacă risipa de alimente ar fi o țară, ar fi a treia cea mai mare sursă de emisii de gaze cu efect de seră din lume. 

Numai în UE, 88 de milioane de tone de deșeuri alimentare sunt generate în fiecare an, iar costurile asociate cu acesta sunt estimate la aproximativ 143 miliarde de euro.

Așadar, Comisia Europeană se angajează să își îndeplinească obiectivele de dezvoltare durabilă și să înjumătățească risipa de alimente pe cap de locuitor, la nivel de vânzare cu amănuntul și consumatori, până în 2030. În centrul acordului verde european se află strategia fermă la furcă. Această strategie urmărește să facă sistemele alimentare mai echitabile, mai sănătoase și mai ecologice.

În acest context, Comisia propune obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru a reduce risipa de alimente în întreaga Uniune Europeană până la sfârșitul anului 2023. Totodată, caută să revizuiască normele UE cu privire la data de marcare a alimentelor până la sfârșitul anului 2022.

Obținerea unui profit

O serie de supermarketuri din Berlin a găsit o modalitate eficientă de a reduce risipa de alimente și de a obține profit în același timp. Compania vinde alimente care pot fi vizual neatractive, etichetate greșit sau aproape de data expirării.

Toate produsele lor sunt inspectate pentru a se asigura că pot fi mâncate în siguranță înainte de a fi vândute în magazine sau online. De asemenea, alimentele sunt vândute unor organizații caritabile, cum ar fi centrele de refugiați și bucătăriile care necesită mâncare ieftină. Alimentele vândute în rețeaua de magazine pot fi cu până la 70% mai ieftine decât supermarketurile convenționale.

Susanne Zander, managerul de informare acestei rețele de magazine, menționează că în 2020 au reușit „să economisească 3,5 milioane de produse”. Ea spune că asigurarea faptului că aceste alimente nu sunt aruncate, înseamnă că își fac „puterea pentru durabilitate și pentru combaterea emisiilor de gaze cu efect de seră”.

Gătit creativ cu surplus de mâncare

Hanna și Theresa lucrează pentru Restlos Glücklich, o organizație germană non-profit care militează pentru un consum mai durabil de alimente. Salvează în mod regulat surplusul de alimente, care este aproape de expirare, sau vizual neatractiv pentru proiecte educaționale.

La sediul lor din Berlin, îi învață pe oameni cum să gătească mese bune și sănătoase folosind mâncarea pe care o recuperează. Prezentarea modului de transformare a acestor ingrediente subapreciate în feluri de mâncare gustoase este, de asemenea, o modalitate de a reduce risipa de alimente. Hanna ne spune că „în toată Germania se aruncă 18 milioane de tone de alimente în fiecare an”. Pentru ea „asta este total absurd”. De aceea, asociația ei face campanii pentru mâncare destinată aruncării „pentru a fi refolosită, pentru a fi readusă în ciclul alimentar și pentru ca oamenii să înțeleagă despre ce este vorba, ce efecte are asupra climei”.

Cursurile de gătit online ale Hannei pentru adepții asociației fac, de asemenea, parte din #planetaryhealthchallenge, o inițiativă internațională care urmărește creșterea gradului de conștientizare cu privire la cea mai bună dietă pentru oameni și planetă.

Inițiative de partajare a alimentelor

Implicarea oamenilor în economisirea alimentelor este în centrul inițiativei foodharing.de, o platformă online activă în Germania și Austria. Ea coordonează preluarea excesului de alimente care este încă comestibil.

Katja Scheel este managerul de comunicare pentru această platformă. Ea spune că „este o mișcare complet deschisă, oricine se poate alătura, oricine se poate implica”. Pentru această platformă, este important să fie o „mișcare participativă”. În prezent, au peste 10.000 de membri activi la Berlin.

Un astfel de membru este ELena. S-a alăturat acestei inițiative „foodharing” pentru a face ceva în legătură cu toate alimentele care sunt aruncate și pentru a-și învăța fiul despre manipularea durabilă a alimentelor.

Există modalități și mijloace de reducere a deșeurilor alimentare care, la rândul lor, vor reduce emisiile de CO2 și vor proteja planeta. Prepararea alimentelor care altfel ar fi aruncate într-un fel de mâncare gustoasă este una dintre cele mai simple soluții. Necesită puțin efort, un pic de imaginație și așa cum spune Hanna de la Restlos Glucklich: „salvarea planetei poate avea un gust atât de delicios”.

Realitatea Live

16 Nov. 2026, 16:02
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
16 Nov. 2026, 16:02 // Slider //  Realitatea.md

Republica Moldova a importat mărfuri de 7,58 miliarde de euro și a exportat de 2,58 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului 2026, scrie BANI.MD. Diferența dintre importuri și exporturi a ajuns la aproape 5 miliarde de euro, cu 322,5 milioane de euro mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Biroului Național de Statistică (BNS).

Deficitul comercial s-a adâncit cu 6,9% față de ianuarie–septembrie 2025. Exporturile au crescut cu 10,2%, iar importurile cu 8%, însă valoarea mărfurilor cumpărate din străinătate a rămas de aproape trei ori mai mare decât cea a mărfurilor vândute peste hotare. Exporturile au acoperit 34,1% din importuri, cu 0,7 puncte procentuale mai mult decât acum un an.

Potrivit sursei citate, doar în luna septembrie, țara noastră a exportat mărfuri de 345,9 milioane de euro, cu 28,9% mai mult decât în august și cu 17,6% mai mult decât în septembrie 2025. Importurile au ajuns la 929 de milioane de euro, în creștere cu 13,6% față de luna precedentă și cu 16,5% față de aceeași lună a anului trecut. Deficitul comercial al lunii a fost de 583,1 milioane de euro, cu 79,8 milioane de euro mai mare decât în septembrie 2025.

Creșterea exporturilor din primele nouă luni a fost susținută de mărfurile autohtone. Livrările acestora au ajuns la 2,08 miliarde de euro, cu 13,8% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, și au reprezentat peste 80% din total. Reexporturile au scăzut cu 2,5%, până la 505,2 milioane de euro.

Astfel, cele mai mari ponderi în exporturi le-au avut semințele și fructele oleaginoase (16%), mașinile și aparatele electrice (13,7%), cerealele și preparatele pe bază de cereale (12,4%), precum și legumele și fructele (10,7%). Valoarea exporturilor de cereale și preparate din cereale a urcat cu 46%, cea a oleaginoaselor cu 31,2%, iar cea a legumelor și fructelor cu 14,1%. În schimb, exporturile de mașini și aparate electrice au scăzut cu 6%, iar cele de băuturi alcoolice și nealcoolice, cu 9,8%.

România a rămas principala piață de desfacere, cu 31% din totalul exporturilor moldovenești, urmată de Turcia (10,6%), Italia (9,5%), Cehia (7,5%), Ucraina (6,8%) și Germania (5,6%). Livrările către România au crescut cu 15,5%, iar cele către Turcia, cu 29,4%. Exporturile către Israel au fost de 3,4 ori mai mari, pe seama livrărilor de grâu. Printre piețele pe care exporturile s-au redus se numără Spania, unde valoarea livrărilor a scăzut cu 66,8%, Țările de Jos, cu 29%, și Statele Unite, cu 24,1%.

La importuri, cele mai mari ponderi le-au avut petrolul și produsele petroliere (10,9%), gazele și produsele industriale obținute din gaz (9,2%) și vehiculele rutiere (7,2%). Valoarea importurilor de petrol și produse petroliere a crescut cu 34,7%, cea a importurilor de gaze și produse obținute din gaz, cu 13,1%, iar cea a importurilor de energie electrică, cu 9,2%. România a fost și principalul furnizor de mărfuri, cu 23% din total, urmată de China (14,6%), Ucraina (9,5%), Germania (6,7%) și Turcia (6,4%). Transportul rutier a predominat în ambele sensuri, cu 76,3% din exporturi și 78,2% din importuri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Țările Uniunii Europene au preluat 67,5% din exporturile Republicii Moldova, în valoare de 1,74 miliarde de euro, și au furnizat 53,3% din importuri, în valoare de 4,04 miliarde de euro. Deficitul comercial în relația cu UE a ajuns la 2,3 miliarde de euro, în creștere cu 5,6%. În schimburile cu cele cinci state din grupul CSI analizat de BNS, exporturile au însumat 154,5 milioane de euro, iar importurile, 198,9 milioane de euro. Deficitul pe această relație comercială s-a redus cu 26%, până la 44,4 milioane de euro.