Aproape o treime din alimentele produse la nivel mondial se irosesc. Aceasta echivalează cu aproximativ 1,3 miliarde de tone. Astfel, aceste deșeuri sunt o problemă globală care are un impact negativ asupra sistemelor de gestionare a deșeurilor, a insecurității alimentare, a biodiversității și a poluării. Dacă risipa de alimente ar fi o țară, ar fi a treia cea mai mare sursă de emisii de gaze cu efect de seră din lume. 

Numai în UE, 88 de milioane de tone de deșeuri alimentare sunt generate în fiecare an, iar costurile asociate cu acesta sunt estimate la aproximativ 143 miliarde de euro.

Așadar, Comisia Europeană se angajează să își îndeplinească obiectivele de dezvoltare durabilă și să înjumătățească risipa de alimente pe cap de locuitor, la nivel de vânzare cu amănuntul și consumatori, până în 2030. În centrul acordului verde european se află strategia fermă la furcă. Această strategie urmărește să facă sistemele alimentare mai echitabile, mai sănătoase și mai ecologice.

În acest context, Comisia propune obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru a reduce risipa de alimente în întreaga Uniune Europeană până la sfârșitul anului 2023. Totodată, caută să revizuiască normele UE cu privire la data de marcare a alimentelor până la sfârșitul anului 2022.

Obținerea unui profit

O serie de supermarketuri din Berlin a găsit o modalitate eficientă de a reduce risipa de alimente și de a obține profit în același timp. Compania vinde alimente care pot fi vizual neatractive, etichetate greșit sau aproape de data expirării.

Toate produsele lor sunt inspectate pentru a se asigura că pot fi mâncate în siguranță înainte de a fi vândute în magazine sau online. De asemenea, alimentele sunt vândute unor organizații caritabile, cum ar fi centrele de refugiați și bucătăriile care necesită mâncare ieftină. Alimentele vândute în rețeaua de magazine pot fi cu până la 70% mai ieftine decât supermarketurile convenționale.

Susanne Zander, managerul de informare acestei rețele de magazine, menționează că în 2020 au reușit „să economisească 3,5 milioane de produse”. Ea spune că asigurarea faptului că aceste alimente nu sunt aruncate, înseamnă că își fac „puterea pentru durabilitate și pentru combaterea emisiilor de gaze cu efect de seră”.

Gătit creativ cu surplus de mâncare

Hanna și Theresa lucrează pentru Restlos Glücklich, o organizație germană non-profit care militează pentru un consum mai durabil de alimente. Salvează în mod regulat surplusul de alimente, care este aproape de expirare, sau vizual neatractiv pentru proiecte educaționale.

La sediul lor din Berlin, îi învață pe oameni cum să gătească mese bune și sănătoase folosind mâncarea pe care o recuperează. Prezentarea modului de transformare a acestor ingrediente subapreciate în feluri de mâncare gustoase este, de asemenea, o modalitate de a reduce risipa de alimente. Hanna ne spune că „în toată Germania se aruncă 18 milioane de tone de alimente în fiecare an”. Pentru ea „asta este total absurd”. De aceea, asociația ei face campanii pentru mâncare destinată aruncării „pentru a fi refolosită, pentru a fi readusă în ciclul alimentar și pentru ca oamenii să înțeleagă despre ce este vorba, ce efecte are asupra climei”.

Cursurile de gătit online ale Hannei pentru adepții asociației fac, de asemenea, parte din #planetaryhealthchallenge, o inițiativă internațională care urmărește creșterea gradului de conștientizare cu privire la cea mai bună dietă pentru oameni și planetă.

Inițiative de partajare a alimentelor

Implicarea oamenilor în economisirea alimentelor este în centrul inițiativei foodharing.de, o platformă online activă în Germania și Austria. Ea coordonează preluarea excesului de alimente care este încă comestibil.

Katja Scheel este managerul de comunicare pentru această platformă. Ea spune că „este o mișcare complet deschisă, oricine se poate alătura, oricine se poate implica”. Pentru această platformă, este important să fie o „mișcare participativă”. În prezent, au peste 10.000 de membri activi la Berlin.

Un astfel de membru este ELena. S-a alăturat acestei inițiative „foodharing” pentru a face ceva în legătură cu toate alimentele care sunt aruncate și pentru a-și învăța fiul despre manipularea durabilă a alimentelor.

Există modalități și mijloace de reducere a deșeurilor alimentare care, la rândul lor, vor reduce emisiile de CO2 și vor proteja planeta. Prepararea alimentelor care altfel ar fi aruncate într-un fel de mâncare gustoasă este una dintre cele mai simple soluții. Necesită puțin efort, un pic de imaginație și așa cum spune Hanna de la Restlos Glucklich: „salvarea planetei poate avea un gust atât de delicios”.