Dionis Cenușa
pentru IPN

„Dedicația pentru reforme, afișată de autoritățile Moldovei, arată convingător pentru UE, care în răspuns își multiplică asistența sa financiară. Cu ajutorul acesteia, guvernarea poate menține stabilitatea politică internă și consolida suveranitatea în spațiul geopolitic…”

Politica externă a Moldovei mișcă țara, cel puțin din perspectivă diplomatică, în direcția Uniunii Europene (UE), dar schimbările practice din politica internă au o viteză mai inferioară. Chiar dacă apropierea cu UE este dorită în tempouri rapide și în toate domeniile, din motive pur obiective, procesul necesită timp. Tentativele de a grăbi artificial unele reforme majore au generat deocamdată efecte adverse, cu costuri politice, care se acumulează, pentru guvernarea de la Chișinău. Lucrurile sunt complicate de povara energetică, rezultată din desprinderea de Rusia. Odată cu migrația forțelor pro-ruse în opoziție au fost anulate bonusurile geopolitice rusești sub formă de preț mai mic pentru gazele naturale importate (IPN, Noiembrie 2021). Capacitatea de reformare a sectorului energetic și disponibilitatea finanțării europene sunt principalele modalități de depășire a dependenței energetice de Rusia. Contrar soluțiilor relativ simple utilizate de UE pentru a susține exportatorii moldoveni și a diminua efectele restricțiilor comerciale rusești în 2013-2014, criza gazelor pe care o traversează Moldova în prezent necesită o modernizare serioasă a sectorului energetic național. Sectorul are nevoie de instituții de stat și companii cu transparență și contabilitate ireproșabilă pentru a atrage investiții, un cadru de reglementare profesionist și complet depolitizat, precum și de coridoare fizice funcționale pentru a stimula competiția din contul producerii interne și importului diversificat de resurse energetice. În mod indirect, prețul simbolic și material pentru desprinderea Moldovei de Rusia în domeniul energetic este plătit de actuala guvernare prin intermediul sprijinului financiar al UE.

Este indubitabil că s-a conturat un consens puternic în relația guvernării Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) cu instituțiile europene privitor la perspectivele de reformare a țării. Problemele generate de relațiile dificile cu Rusia activează o solidaritate geopolitică robustă din partea Bruxelles-ului. Uneori, se creează impresia că unitatea dintre elita politică moldovenească și UE este mai strânsă decât relațiile guvernării cu actorii locali. În timp ce dinamica dialogului UE-PAS este excelentă, lucruri opuse se observă în modul cum autoritățile moldovenești interacționează cu opoziția și societatea civilă rămasă în afara procesului de recrutare a guvernării. Se intensifică vocea celor din rândul opoziției și al societății civile care sunt nemulțumiți de exclusivismul majorității monocolore controlată de PAS în procesele de reformă (IPN, Februarie 2022). În timp ce guvernarea este destul de selectivă în procesul de preluare a sugestiilor parvenite de la societate civilă, aceasta are tendința de a ignora opoziția în totalitate. Lipsa unei experiențe de guvernare solide, „oboseala politică” provocată de perpetuarea crizei pandemice și a celei energetice, precum și dispariția justificărilor care să acopere eșecurile comise, sporesc vulnerabilitatea guvernării. În consecință, se extind segmentele publicului care practică o evaluare mai critică a guvernanților, lucru care era tabu imediat după venirea PAS la putere în 2021.

Deocamdată, aprecierea guvernării pentru ambițiile sale pro-europene prevalează asupra obiecțiilor vizavi de neajunsurile reformelor. Această particularitate menține stabilitatea vectorului european în preferințele majorității cetățenilor. Totuși, dacă percepția publicului vizavi de performanța guvernării se va desincroniza și distanța prea tare de modul cum UE tratează guvernarea de la Chișinău, atunci dezamăgirea publicului în UE va fi inevitabilă. Evoluția actuală din relațiile bilaterale predispune la optimism cu privire la durabilitatea procesului de integrare europeană, în principal deoarece partidul de la guvernare nu se opune reformelor, ci doar, în varii cazuri, le aplică greșit. Chiar dacă autoritățile moldovenești manifestă calitățile caracteristice unui „elev harnic”, acestea oricum au nevoie de o ghidare realistă și onestă din partea UE pentru a nu-și eșua propriile reforme.

Efectele asistenței UE

În domeniul reformelor structurale, al modernizării sectoriale și al integrării economice, UE este percepută drept model de inspirație și sursă majoră de finanțare, în special pentru situațiile de criză. Atât oportunitățile de colaborare, cât și disponibilitatea UE de a sprijini Moldova depășesc cadrul Acordului de Asociere.

Pe de o parte, UE demonstrează deschidere totală pentru agenda politică a guvernării PAS, fără a pune la îndoială intențiile sau calitatea reformelor. În centrul atenției este evaluarea judecătorilor și procurorilor, care, conform unor estimări optimiste, ar trebui să înceapă nu mai devreme de vara lui 2022. Realizarea acestei reforme va permite curățarea justiției de elemente corupte. Alte domenii care răsună frecvent în discuțiile bilaterale cu UE sunt combaterea corupției, digitalizarea, energia regenerabilă, mediul înconjurător și altele. Mai nou, guvernarea de la Chișinău urmărește să complementeze, în funcție de compatibilitate, realizarea Acordului de Asociere cu UE cu implementarea Planului Individual de Acțiuni al Parteneriatului Moldova-NATO pentru 2022-23 (MAEIE, Ianuarie 2022). Îmbinarea eforturilor UE și NATO pot facilita derularea reformelor menite să consolideze statalitatea și stabilitatea țării, mai ales în contextul instabilității regionale provocate de amenințările rusești la adresa Ucrainei și a securității europene (IPN, Ianuarie 2022). În orice caz, sunt necesare “foi de parcurs” pe fiecare domeniu de interes comun, unde să fie stipulate nevoile părții moldovenești și, respectiv, instrumentele aflate la dispoziția părții europene. Punctul de pornire trebuie să fie Agenda de Asociere și Planul Național de implementare a Acordului de Asociere. Doar după ce primul document se materializează poate fi elaborat cel de-al doilea. În absența lor, guvernul folosește în calitate de coordonate obiectivele politice din programul de guvernare, care deși reflectă spiritul Acordului de Asociere cu UE prezintă doar o mică fracțiune a acestuia.

Pe de altă parte, asistența financiară a UE joacă un rol central în asigurarea stabilității politice din Moldova. După asistența nerambursabilă de 60 de milioane EUR, aprobată la finele lui 2021, pentru gestionarea crizei energetice, Bruxelles-ul a promis să mai aloce încă 5 milioane EUR pentru a sprijini schema de compensare pentru populația vulnerabilă (NewsMaker, Februarie 2022). Adițional, Comisia Europeană a inițiat procedurile premergătoare unei noi asistențe macro-financiare de 150 de milioane de EUR, a cărei debursare va fi condiționată de reforme și ar putea începe deja în 2022. De asemenea, prin intermediul alocării de vaccinuri anti-COVID-19, UE și statele membre contribuie suplimentar. Cele peste 1 milion de vaccinuri recepționate sub formă de donații sau prin intermediul platformei COVAX au asigurat economii de zeci de milioane de euro din bugetul țării. Pe lângă asistența acordată autorităților, UE este determinată să susțină societatea civilă în continuare, păstrându-și poziția de donator-cheie. Proiectele finanțate de UE asigură funcționarea multor organizații din societatea civilă care, la rândul său, susțin reformele și asigură o supraveghere democratică asupra guvernării. În anii 2022-23, bugetul UE prognozat pentru societatea civilă din Moldova ar putea depăși 14 milioane EUR. În totalitatea sa, asistența financiară europeană permite guvernării să aibă o politică externă mai autonomă, în particular, în raport cu Moscova.

În loc de concluzii…

Ca procesul de integrare europeană să fie previzibil și eficient, acesta trebuie concretizat în acțiuni măsurabile. De asemenea, procesul de integrare europeană trebuie să devină cât mai inclusiv, contrar anumitor percepții că de acesta ar beneficia elitele pro-europene. Fără o agendă europeană clară și inclusivă entuziasmul pro-european curent din societate riscă să se reducă, alterând apetitul pentru reforme și încetinind desprinderea de sfera de influență a Rusiei.

Dimensiunile politică și financiară a sprijinului UE pentru vecinii săi depinde de intenția de reformă și progresul în livrarea lor. Dedicația pentru reforme, afișată de autoritățile Moldovei, arată convingător pentru UE, care în răspuns își multiplică asistența sa financiară. Cu ajutorul acesteia, guvernarea poate menține stabilitatea politică internă și consolida suveranitatea în spațiul geopolitic.

#asistența UE #Republica Moldova #Rusia #UE

Astăzi, 5 septembrie, a fost lansată Consultarea Publică CP-03, cea de-a treia rundă din ciclul de consultări publice organizate în cadrul procesului de reactualizare a Planului Urbanistic General al municipiului Chișinău – PUG Chișinău 2040.

Consultarea CP-03 se desfășoară în perioada 4 septembrie – 7 octombrie 2026 și aduce în atenția publicului trei Studii de Fundamentare importante pentru dezvoltarea viitoare a municipiului: „Dezvoltare Economică”, „Infrastructura Edilitară / Utilități Publice” și „Servicii Publice”.

Cele trei studii privesc orașul din perspective strâns legate între ele: unde și cum se dezvoltă economia, dacă infrastructura poate susține dezvoltarea orașului și dacă serviciile publice sunt amplasate și dimensionate corespunzător nevoilor locuitorilor.

Studiul „Dezvoltare Economică” analizează structura economiei municipiului, zonele cu funcții economice, locurile de muncă și potențialul noilor sectoare de dezvoltare. Concluziile sale vor contribui la stabilirea și protejarea zonelor economice și la o mai bună corelare a investițiilor cu infrastructura și mobilitatea.

Studiul „Infrastructura Edilitară / Utilități Publice” analizează starea și capacitatea rețelelor de alimentare cu apă, canalizare, energie termică, energie electrică, gaze naturale și telecomunicații. Una dintre întrebările esențiale este dacă infrastructura existentă poate susține noile dezvoltări și unde sunt necesare modernizări sau extinderi.

Studiul „Servicii Publice” analizează accesul populației la educație, sănătate, servicii sociale, culturale, transport și alte servicii de interes public, inclusiv modul în care acestea sunt distribuite între centru, cartierele periferice și localitățile componente.

PUG-ul este documentul care va orienta dezvoltarea urbanistică a municipiului până în anul 2040. Studiile de Fundamentare reprezintă baza tehnică necesară pentru ca viitoarele soluții urbanistice să pornească de la situația reală a orașului.

Prin urmare, înainte de a stabili unde și în ce condiții se poate construi, unde trebuie păstrate terenuri pentru activități economice și dotări publice, ce infrastructură trebuie dezvoltată și cum pot fi distribuite mai echilibrat serviciile, este necesar ca problemele, necesitățile și prioritățile municipiului să fie corect identificate.

Tocmai de aceea, consultarea publică urmărește nu doar prezentarea studiilor, ci și colectarea observațiilor, propunerilor și informațiilor din partea cetățenilor, specialiștilor, instituțiilor publice, mediului academic, mediului de afaceri și societății civile.

Consultarea este deschisă în perioada 04 septembrie – 07 octombrie 2026.

Ședința publică va avea loc la 23 septembrie 2026, ora 13:00, în incinta Preturii sectorului Buiucani, strada Mihai Viteazu nr. 2, municipiul Chișinău, în format hibrid – cu participare fizică și online. Observațiile și propunerile pot fi transmise pe întreaga perioadă a consultării, până la 07 octombrie 2026.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Chișinăul anului 2040 se planifică astăzi. Invităm locuitorii municipiului și toate părțile interesate să consulte materialele CP-03 și să contribuie cu observații, propuneri și recomandări la reactualizarea Planului Urbanistic General”, transmite Primăria Capitalei.

#consultari publice #lansare #PUG Chișinău 2040.#reactualizare