România este unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai Republicii Moldova, cu un volum total al exporturilor de bunuri şi servicii de peste 2,1 miliarde de euro în anul 2022, o creştere de circa 61% faţă de 2021 şi peste 134% faţă de anul 2020, a declarat marţi, 25 aprilie curent, Leonardo Badea, viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR).

„România este acum unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai Republicii Moldova, cu un volum total al exporturilor de bunuri şi servicii de peste 2,1 miliarde de euro în anul 2022. Aceasta reprezintă o creştere de circa 61% faţă de 2021 şi peste 134% faţă de anul 2020. Peste 3.800 de firme înregistrate în România au realizat exporturi în Republica Moldova pe parcursul anului trecut. Totodată, importurile de bunuri şi servicii din Republica Moldova au depăşit anul trecut pragul de un miliard de euro, fiind în creştere cu aproximativ 64% faţă de 2021 şi cu peste 94% în raport cu anul 2020”, a spus Leonardo Badea, la Conferinţa anuală BNR – ASE cu tema „Navigând printre crize suprapuse”.

Potrivit acestuia, sectoarele cheie ale cooperării comerciale dintre cele două ţări includ agricultura, producţia industrială şi energia. România este o destinaţie majoră de export pentru produsele agricole moldoveneşti, cum ar fi vinul, fructele şi legumele. În schimb, România exportă în Republica Moldova maşini, echipamente şi diverse bunuri de larg consum.

Leonardo Badea a afirmat că în România sunt înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului aproximativ 3.800 de firme cu capital moldovenesc sau mixt, din care peste 1.000 au fost active pe parcursul anului 2021, conform celor mai recente date disponibile. Acestea s-au remarcat printr-o rată de profitabilitate a capitalurilor proprii situată peste media pe total economie, printr-o contribuţie la valoarea adăugată brută de circa 1,3 miliarde de lei şi o cifră de afaceri de aproximativ 3,3 miliarde de lei, având active totale de 2,7 miliarde de lei şi aproximativ 5.000 de salariaţi.

Pe lângă comerţ, investiţiile au reprezentat un aspect important al cooperării economice dintre cele două ţări. Companiile româneşti au investit activ în Republica Moldova, contribuind la dezvoltarea unor sectoare precum sectorul bancar, de telecomunicaţii şi de producţie.

Viceguvernatorul BNR susţine că aceste investiţii joacă un rol semnificativ în modernizarea economiei Republicii Moldova şi crearea de noi locuri de muncă şi oportunităţi pentru cetăţenii săi. Unul dintre cele mai notabile exemple ale cooperării dintre cele două ţări investiţionale este gazoductul Iaşi-Ungheni, care leagă reţelele de gaze naturale din România şi Republica Moldova.

„Deşi în prezent există o singură companie din Republica Moldova listată la Bursa de Valori Bucureşti, acest exemplu arată potenţialul de listări transfrontaliere şi beneficiile pe care acestea le pot aduce atât Republicii Moldova, cât şi României. În acelaşi timp însă, numeroase companii româneşti listate, din multiple domenii de activitate, au o prezenţă notabilă în Republica Moldova”, a mai spus Leonardo Badea.

„Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#Banca Nationala #Republica Moldova #Romania

Politica fiscală şi vamală pentru anul 2027, aflată pe rolul Parlamentului, readuce în prim-plan o întrebare fundamentală privind principiile formării preţurilor de piaţă şi conformitatea legislaţiei naţionale cu standardele Uniunii Europene. În centrul atenţiei se află formula fiscală aplicată industriei tutunului, mai exact – menţinerea şi înăsprirea aşa-numitului „coeficient al preţului de referinţă” (preţul minim la raft), care pentru anul 2027 este propus la nivelul de 1,57.

Teoria europeană versus practica moldovenească

Din punct de vedere juridic, utilizarea unui coeficient administrativ pentru a scumpi artificial produsele la raft contravine direct Directivei Europene 2011/64/UE. Articolul 15 al acestui document garantează un principiu sacru al economiei de piaţă europene: producătorii şi importatorii au dreptul exclusiv de a-şi stabili singuri preţurile de vânzare cu amănuntul.

Mai mult, jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) este definitivă în acest sens. În cauzele istorice intentate de Comisia Europeană împotriva Franţei, Austriei şi Irlandei, instanţa de la Luxemburg a decis că fixarea administrativă de către stat a unor preţuri minime este ilegală. Motivul este simplu: un astfel de mecanism distruge concurenţa loială şi penalizează companiile eficiente, capabile să îşi optimizeze costurile de producţie.

În UE, protejarea intereselor fiscale ale statului şi a obiectivelor de sănătate publică se face exclusiv prin instrumentul accizei minime totale (o sumă monetară fixă, garantată bugetului). În schimb, în Republica Moldova, statul continuă să intervină direct în mecanismul comercial de formare a preţurilor la raft.

Anatomia distorsiunii: Calculul matematic pentru anul 2027

Pentru a înţelege cum funcţionează acest blocaj fiscal, trebuie să analizăm cifrele exacte stabilite pentru anul 2027. Conform proiectului, acciza minimă la ţigări va fi de 1.915 lei pentru 1.000 de bucăţi, ceea ce înseamnă o povară fiscală fixă de 38,30 lei pentru fiecare pachet.

Aplicând coeficientul de 1,57 propus de Ministerul Finanţelor, obţinem preţul minim obligatoriu la raft (preţul de referinţă):

38,30lei x 1,57=60,13 lei (rotunjit comercial la 61,00lei)

Analiza economică a acestei structuri scoate la iveală o discriminare profundă a producătorului autohton în beneficiul importatorilor:

Consecinţele economice ale paradoxului fiscal

Anularea avantajelor legitime de cost ale producătorului local.
Datorită absenţei logisticii transfrontaliere şi a optimizării costurilor interne, producătorul autohton ar putea vinde în anul 2027 un pachet de ţigări cu 52,00 lei. La acest nivel, el ar acoperi integral costurile, ar avea o rentabilitate stabilă şi – cel mai important – ar achita statului în totalitate acciza majorată de 38,30 lei şi TVA.
Cu toate acestea, legea îl obligă să ridice preţul la 61,00 lei. Statul nu primeşte niciun ban în plus la acciză din această scumpire administrativă de 9 lei. Aceşti bani se transformă într-o „marjă moartă” impusă de sus, care anulează principalul avantaj concurențial al brandurilor locale.
„Covorul roşu” pentru supra-profiturile din segmentul Premium.
În timp ce baza pieţei este sugrumată artificial de pragul de 61 de lei, segmentul Premium din import (ţigările de 85 de lei şi mai scumpe) operează într-o siguranţă comercială deplină. Pentru importatori, bariera de 61 de lei este invizibilă economic. Drept urmare, după achitarea tuturor taxelor (inclusiv a componentei ad valorem de 11,05 lei), importatorul păstrează o marjă brută masivă de 31,23 lei pentru fiecare pachet – de aproape trei ori mai mare decât cea a fabricilor locale.
Efectul de subvenţionare mascată şi riscurile pentru balanţa de plăţi.
Ridicând artificial pragul minim al pieţei la 61 de lei, statul reduce drastic diferenţa de preţ dintre produsul local şi cel Premium de import. Consumatorul moldovean, pus în faţa unei scumpiri forţate a ţigărilor de tip economic, primeşte un stimul comercial fals: să mai adauge o diferenţă mică de bani pentru a trece la un brand internaţional de lux. Supra-venitul astfel extras de importatori (peste 31 de lei per pachet) nu este reinvestit în Republica Moldova, ci este externalizat legal din ţară.

Lecţiile uitate ale anului 2019 şi piaţa neagră

Acest experiment fiscal ridică semne mari de întrebare privind predictibilitatea legislativă. Merită amintit faptul că în anul 2019, Guvernul condus de Ion Chicu a eliminat integral mecanismul preţurilor minime. La acea vreme, Ministerul Finanţelor a argumentat oficial că preţurile minime distorsionează mediul concurenţial și reprezintă o ingerinţă nejustificată a statului în afaceri. De ce în 2027, declarând o integrare europeană accelerată, autorităţile revin la metode pe care tot ele le-au respins în cadrul armonizării cu directivele UE?

Cel mai mare risc al acestei politici se află la suprafaţă – extinderea accelerată a pieței ilegale. Scumpirea forţată la 61 de lei, complet ruptă de puterea reală de cumpărare a consumatorilor, nu va reduce fumatul. Ea va redirecţiona instantaneu consumatorii către piaţa neagră, unde produsele de tutun se vând fără taxe, fără timbre fiscale şi fără control de calitate. În consecinţă, reţelele legale vor pierde din vânzări, producţia locală se va contracta, iar bugetul va rata inclusiv încasările din TVA.

Concluzii

Pentru ca Politica Fiscală 2027 să fie cu adevărat aliniată vectorului european, Parlamentul şi comisia de profil trebuie să renunţe la barierele administrative artificiale. Trecerea la modelul european curat – protejarea bugetului exclusiv prin administrarea poverii fiscale minime totale (acciză + TVA) – va permite statului să încaseze garantat cei 48,47 lei din fiecare pachet, păstrând totodată echitate fiscală și mediul concurențial al industriei.

În același timp, estimările noastre indică faptul că, prin actuala formulă de calcul al accizelor, în special prin raportul disproporționat dintre componenta fixă și cea ad valorem, bugetul de stat ar putea rata încasări suplimentare de cel puțin 500 de milioane de lei anual. Acest aspect necesită însă o analiză economică aprofundată, pe care o vom aborda separat.

Analiza Bani.md

#incasari #Moldova #politica fiscală #TVA