România este unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai Republicii Moldova, cu un volum total al exporturilor de bunuri şi servicii de peste 2,1 miliarde de euro în anul 2022, o creştere de circa 61% faţă de 2021 şi peste 134% faţă de anul 2020, a declarat marţi, 25 aprilie curent, Leonardo Badea, viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR).

„România este acum unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai Republicii Moldova, cu un volum total al exporturilor de bunuri şi servicii de peste 2,1 miliarde de euro în anul 2022. Aceasta reprezintă o creştere de circa 61% faţă de 2021 şi peste 134% faţă de anul 2020. Peste 3.800 de firme înregistrate în România au realizat exporturi în Republica Moldova pe parcursul anului trecut. Totodată, importurile de bunuri şi servicii din Republica Moldova au depăşit anul trecut pragul de un miliard de euro, fiind în creştere cu aproximativ 64% faţă de 2021 şi cu peste 94% în raport cu anul 2020”, a spus Leonardo Badea, la Conferinţa anuală BNR – ASE cu tema „Navigând printre crize suprapuse”.

Potrivit acestuia, sectoarele cheie ale cooperării comerciale dintre cele două ţări includ agricultura, producţia industrială şi energia. România este o destinaţie majoră de export pentru produsele agricole moldoveneşti, cum ar fi vinul, fructele şi legumele. În schimb, România exportă în Republica Moldova maşini, echipamente şi diverse bunuri de larg consum.

Leonardo Badea a afirmat că în România sunt înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului aproximativ 3.800 de firme cu capital moldovenesc sau mixt, din care peste 1.000 au fost active pe parcursul anului 2021, conform celor mai recente date disponibile. Acestea s-au remarcat printr-o rată de profitabilitate a capitalurilor proprii situată peste media pe total economie, printr-o contribuţie la valoarea adăugată brută de circa 1,3 miliarde de lei şi o cifră de afaceri de aproximativ 3,3 miliarde de lei, având active totale de 2,7 miliarde de lei şi aproximativ 5.000 de salariaţi.

Pe lângă comerţ, investiţiile au reprezentat un aspect important al cooperării economice dintre cele două ţări. Companiile româneşti au investit activ în Republica Moldova, contribuind la dezvoltarea unor sectoare precum sectorul bancar, de telecomunicaţii şi de producţie.

Viceguvernatorul BNR susţine că aceste investiţii joacă un rol semnificativ în modernizarea economiei Republicii Moldova şi crearea de noi locuri de muncă şi oportunităţi pentru cetăţenii săi. Unul dintre cele mai notabile exemple ale cooperării dintre cele două ţări investiţionale este gazoductul Iaşi-Ungheni, care leagă reţelele de gaze naturale din România şi Republica Moldova.

„Deşi în prezent există o singură companie din Republica Moldova listată la Bursa de Valori Bucureşti, acest exemplu arată potenţialul de listări transfrontaliere şi beneficiile pe care acestea le pot aduce atât Republicii Moldova, cât şi României. În acelaşi timp însă, numeroase companii româneşti listate, din multiple domenii de activitate, au o prezenţă notabilă în Republica Moldova”, a mai spus Leonardo Badea.

„Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#Banca Nationala #Republica Moldova #Romania

Compensațiile pentru facturile din sezonul rece ar urma să fie acoperite în principal din bugetul de stat, în condițiile în care sprijinul financiar din partea donatorilor externi este tot mai greu de obținut. Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, spune că partenerii externi consideră că Republica Moldova ar trebui să-și finanțeze deja singură programul de compensații.

„Mesajul este că ar trebui deja să plătiți singuri din bugetul de stat. V-am ajutat la începutul perioadei, e timpul să generați astea din buget”, a declarat Natalia Plugaru în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

Ministra a precizat că autoritățile continuă discuțiile cu guvernele mai multor țări, însă, deocamdată, nu există confirmări privind noi contribuții financiare din partea donatorilor.

În aceste condiții, Guvernul analizează cum să păstreze numărul beneficiarilor de compensații pentru noul sezon rece. Potrivit Nataliei Plugaru, după discuțiile cu premierul Vasile Tofan au fost analizate mai multe scenarii, inclusiv impactul unei eventuale reduceri a numărului de gospodării eligibile.

„Cred că ajungem la un compromis, un consens, unde nu va fi această scădere resimțită și cel puțin să păstrăm același număr de gospodării, sau dacă va crește, va scădea, nu foarte mult”, a spus ministra.

Programul de compensații este însă o cheltuială importantă pentru buget. Anul trecut, pentru cele cinci luni ale sezonului rece, statul a cheltuit 2,4 miliarde de lei, bani achitați integral din bugetul de stat.

Pentru acest an, până în prezent, au fost aprobate 550 de milioane de lei pentru programul de compensații. Ministra susține că autoritățile urmăresc ca ajutorul să ajungă în primul rând la gospodăriile care au cea mai mare nevoie de sprijin.