Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

România aduce „o apărare antidronă suplimentară” la granița cu Ucraina

05 Oct. 2023, 17:49
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Elena Putregai
05 Oct. 2023, 17:49 // Actualitate //  Elena Putregai

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat joi, 5 octombrie curent, la Granada, Spania, la cel de-al treilea Summit al Comunităţii Politice Europene (CPE). Întrebat dacă a cerut ajutor militar suplimentar, șeful statului a spus că a discutat cu omologii săi despre dronele căzute pe teritoriul țării noastre, în contextul atacurilor cu drone asupra porturilor ucrainene de la granița cu România. Acesta a declarat că „alături de NATO suntem în clar cum vom aduce o apărare antidronă suplimentară în zona respectivă” și a catalogat atacurile rusești drept „crime de război”. Totodată, șeful statului vecin speră ca până la finele anului cantitatea lunară de cereale ucrainene care trece prin România să se dubleze și să „ajungem la 4 tone de grâne pe lună”.

„Am discutat chestiunile legate de dronele care au căzut în România ca urmare a atacurilor rusești asupra porturilor de la Dunare. Am primit nu doar încurajări, ci și răspunsuri concrete. Bunăoară, SUA au alocat avioane suplimentare pentru poliția aeriană, alături de NATO suntem în clar cum vom aduce o apărare antidronă suplimentară în zona respectivă. Se lucrează la asta. Lucrurile se mișcă. Armata a mutat mai multe arme de apărare în zonă. Sperăm să nu apară incidente nedorite. Oricum aceste atacuri asupra porturilor sunt crime de război, fiindcă acolo sunt infrastructuri civile, nu e nimic militar ce poate fi atacat”, a declarat președintele Iohannis despre măsurile care vor fi luate în zona de graniță. Totodată, președintele a mai spus că speră ca până la finele anului să se dubleze cantitatea de cereale care tranzitează România cu destinație externă.

„În ceea ce privește tranzitul produselor agricole, noi acum suntem la o capacitate de peste 2 milioane de tone pe lună. Avem într-adevăr ambiția să creștem. Nu pot să garantez eu că vom crește la 4 tone, dar asta ne dorim, ca până la sfârșitul anului să ajungem la 4 tone de grâne pe lună. Aceste chestiuni sunt foarte importante. Evident, pentru economia Ucrainei, dar gândiți-vă și la cei care primesc aceste produse agricole. Multe sunt destinate unor state care depind de aceste produse agricole, de grâul Ucrainean”, a mai spus Klaus Iohannis, cu privire la cantitatea de cereale ucrainene care trece prin România.

Discursul integral al președintelui la Comunitatea Politică Europeană

„Am terminat întâlnirea într-un format care se numește Comunitatea Politică Europeană. Un format care a apărut ca și o necesitate, fiindcă suntem vecini, suntem apropiați, cu mult mai mulți decât suntem în UE. Acest format a ajuns astăzi la al treilea summit, a fost a treia întâlnire aici, prima a fost la Praga, a doua a fost de 1 iunie lângă Chișinău. Întâlnirea din Moldova a fost foarte bună, cu multă substanță, și, poate unii își amintesc, că am avut acolo câteva rezultate interesante. Astăzi, întâlnirea de aici din Spania, de la Granada, a debutat cu o întâlnire în plen, o întâlnire în care tema centrală a fost Ucraina, nu numai prin faptul că preșesintele Zelenski a participat și s-a adresat, ci și prin faptul că aceste chetsiuni legate de securitate ne preocupă pe toți.

Temele care s-au dezbătut de data aceasta au fost multe – securitate, războiul, energie, climă, mediu democrație și așa mai departe. Ne-am împărțit pe grupuri de lucru, așa-numite mese rotunde. Eu am fost în grupul de lucru care a discutat despre energie, mediu și prevenirea schimbărilor climatice, chiar am condus acest grup de lucru, împreună cu premierul norvegian. Temele abordate au fost de maximă importanță. În prezentarea mea, le-am explicat colegelor și colegilor cum abordăm noi chestiunea energiei, prin diversificare, prin folosirea gazului și a energiei nucleare ca energii de tranzit, până vom avea suficiente regenerabile ca să acoperim o mare parte din consumul național. Am expus și importanța educației pentru a preveni schimbările climatice.

Le-am spus cum am introdus săptămâna verde în școli pentru a conștientiza tânăra generație aceste chestiuni. Am abordat și chestiunea prevenției și a managementului dezastrelor, intervenții extrem de importante, unde specialiștii noștri sunt foarte apreciați. Pompierii noștri au intervenit în repetate rânduri, ultima dată în Grecia, când au avut probleme majore, Grecia fiind lovită de 4 dezastre în această vară și noi am intervenit de fiecare dată și i-am ajutat. Din păcate, dezastre au fost și-n altă parte, inundații au fost în foarte multe locuri din Europa. Focuri de pădure au fost foarte multe. Acestea vin în urma schimbărilor climatice, care sunt deja ușor de observat. Este vital să prevenim schimbări climatice catastrofale.”

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 22:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Nov. 2026, 22:30 // Slider //  Ana Panaguța

Ucraina a instalat la Kiev primul său sistem experimental de apărare antiaeriană cu laser, însă acesta nu a fost folosit până acum împotriva dronelor rusești, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Compania producătoare susține că arma poate distruge o dronă Shahed în câteva secunde, dar eficiența sa în luptă rămâne deocamdată nedemonstrată, transmite Digi24.

Primul sistem laser de apărare antiaeriană al Ucrainei a fost desfășurat pentru a contribui la protejarea Kievului împotriva dronelor rusești, potrivit unei companii private din domeniul apărării antiaeriene. Arma nu a fost însă folosită până acum împotriva vreunei ținte, astfel că eficiența sa nu a fost încă demonstrată, scrie Kyiv Independent.

La începutul lunii noiembrie, compania Carmine Sky a desfășurat noul său sistem laser, denumit „Blysk”, ca parte a apărării antiaeriene a Kievului. Potrivit companiei, sistemul poate perfora prin ardere carcasa unei drone de tip Shahed în doar câteva secunde.

Arma laser ar putea oferi Ucrainei o modalitate mai ieftină de a contracara atacurile cu drone ale Rusiei, deoarece necesită doar energie electrică, spre deosebire de dronele interceptoare sau rachetele mult mai costisitoare. Totuși, urmărirea precisă a unei ținte cu ajutorul laserului poate fi dificilă în cazul dronelor care execută manevre rapide.

Desfășurarea sistemului Blysk are loc într-un moment în care armele laser sunt dezvoltate tot mai intens ca alternativă mai ieftină la rachetele antiaeriene convenționale. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este sistemul israelian Iron Beam, printre primele sisteme de apărare antiaeriană cu laser de mare putere intrate în serviciul militar.

Dezvoltat de compania israeliană de apărare Rafael, Iron Beam a fost livrat armatei israeliene în decembrie 2025, după ani de dezvoltare și testare. Sistemul, cu o putere de 100 de kilowați, este conceput pentru a intercepta drone, rachete și proiectile de mortier la distanțe de până la 10 kilometri. Prin comparație, sistemul ucrainean Blysk ar avea o putere de patru kilowați și o rază de acțiune eficientă de până la un kilometru.

Desfășurarea armei laser face parte din programul experimental al Ucrainei privind apărarea antiaeriană privată. Lansat de Ministerul Apărării, programul permite companiilor să formeze unități de apărare antiaeriană aflate sub controlul operațional al Forțelor Aeriene.

În prezent, aproximativ 100 de companii din întreaga țară s-au alăturat inițiativei, iar jumătate dintre acestea au constituit unități de luptă active. Aceste unități private utilizează sisteme variate, de la drone interceptoare până la turele automate dotate cu tunuri.

Până la 14 octombrie, unitățile private de apărare antiaeriană doborâseră peste 60 de ținte aeriene rusești, în principal drone, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

„Am creat un model în care statul, armata și mediul de afaceri funcționează ca un singur sistem”, a declarat Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al Apărării la momentul respectiv, referindu-se la această inițiativă.

În primele zile de la desfășurarea sa la Kiev, sistemul Blysk nu a fost utilizat împotriva niciunei ținte. Compania Carmine Sky a declarat pentru BBC News Ucraina că cerul persistent acoperit de nori și ceața din capitala ucraineană au împiedicat până acum folosirea eficientă a sistemului laser împotriva dronelor rusești.

Eficiența armelor laser este afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, iar norii pot dispersa fasciculul înainte ca acesta să ajungă la dronă. Cu toate acestea, reprezentanții Carmine Sky rămân optimiști că îmbunătățirea condițiilor meteorologice va permite demonstrarea capacităților sistemului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!