Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale în România, Victor Ponta ar fi singurul candidat capabil să-l învingă pe George Simion într-un tur doi, arată cel mai recent sondaj realizat de Sociopol. Potrivit directorului institutului, Mirel Palada, configurația electorală pare deja bine conturată, iar șansele ca trendul să se schimbe până la finalul campaniei sunt minime.

Potrivit presei române, sondajul indică o prezență relativ scăzută la urne, estimată la doar 54% din populația cu drept de vot, dintre care doar o mică parte este încă nehotărâtă. Această stabilitate a opțiunilor electorale, coroborată cu apropierea sărbătorilor pascale, face improbabilă o schimbare majoră în clasamentul preferințelor alegătorilor.

George Simion conduce în continuare clasamentul cu un avans considerabil, însă Victor Ponta reușește să se impună ca principalul contracandidat. Fostul premier beneficiază atât de sprijinul unei mari părți a electoratului PSD, cât și de un segment suveranist, ceea ce îi oferă un avantaj strategic în turul al doilea.

„Simion este confortabil pe primul loc, dar Ponta e singurul care depășește 20% în turul întâi și poate aduna suficiente voturi pentru a-l învinge în turul doi”, a declarat Mirel Palada la România TV.

Nicușor Dan, considerat inițial o opțiune puternică, este tras în jos de un electorat progresist fragmentat, în special de ascensiunea Elenei Lasconi, care reușește să capteze circa 10% din preferințele alegătorilor.

Crin Antonescu, susținut formal de alianța PSD-PNL, pare să nu convingă baza electorală comună a celor două partide. Mulți dintre susținătorii lor migrează fie către Nicușor Dan, fie către Victor Ponta, ceea ce slăbește poziția candidatului de compromis.

Potrivit lui Palada, cheia turului doi o reprezintă votul pesediștilor: „Dacă Ponta e în turul doi, alegătorii PSD vor vota cu al lor. Dacă ajunge un progresist, aceștia se vor orienta spre Simion, cu care împărtășesc valori mai apropiate decât cu progresiștii.”

Așadar, doar Victor Ponta are capacitatea de a coaliza un electorat suficient de larg pentru a-l învinge pe Simion. Restul candidaților, chiar dacă reușesc o mobilizare surpriză, nu pot asigura transferul necesar de voturi în turul decisiv.

Un alt factor important este dezinteresul crescut pentru politică în perioada sărbătorilor. „Oamenii se pregătesc de Paște, nu de alegeri. Campania va avea eficiență scăzută, atât din partea alegătorilor, cât și din partea activiștilor”, a mai spus Palada.

Amintim că Victor Ponta recent a fost la Chișinău și a declarat că, dintre numeroasele proiecte de sprijin oferite Republicii Moldova în perioada mandatului său de prim-ministru, cele mai apropiate de sufletul său rămân investițiile în grădinițe și sprijinul acordat maternității din Chișinău, subliniind că adevărata frăție dintre România și Moldova se măsoară prin îmbunătățirea concretă a vieții oamenilor de pe ambele maluri ale Prutului, nu prin simboluri politice sau festivisme.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #Romania #Victor Ponta

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.