Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

RTR Moldova – prins cu mâța-n sac. A încercat să dezinformeze publicul despre interzicerea marcării zilei de 9 Mai

24 Apr. 2022, 11:38
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
24 Apr. 2022, 11:38 // Actualitate //  Realitatea.md

Postul de televiziune RTR Moldova a încercat să dezinformeze publicul prin intermediul unei emisiuni de divertisment, inducând ideea că majoritatea parlamentară, odată cu interzicerea panglicii Sfântului Gheorghe, ar fi interzis și Ziua Victoriei. Abaterea de la normele jurnalistice a fost sesizată de portalul www.mediacritica.md.

Astfel, a fost constatat faptul că programul matinal de divertisment Доброе Утро!, transmis de RTR Moldova miercuri, 20 aprilie, a început cu afirmația:

„În Moldova continuă să aibă rezonanță încercările puterii de a interzice una din cele mai mari sărbători, Ziua Victoriei”. În sprijinul acestei afirmații false prezentatorii nu aduc niciun fapt bazat pe realitate. Ei speculează însă pe marginea Panglicii Sf. Gheorghe, pentru purtarea căreia autoritățile „promit să dea amenzi necruțătoare și chiar să tragă la răspundere administrativă”, dar și pe seama limbii ruse:  „Ce-i drept, mulțumim că, deocamdată, despre panglică ni se permite să vorbim… chiar și în limba rusă”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Speculațiile pe tema „interzicerii sărbătorii de 9 Mai” nu se termină însă aici. Prezentatorul mai spune:

„De exemplu, locuitorii Transnistriei și conducerea de acolo scuipă de sus pe aceste interdicții” și că „liderul administrației de la Tiraspol a declarat că transnistrenii își vor prinde cu mândrie la piept Panglica Sf. Gheorghe și îi vor primi pe toți acei cărora, pe pământul natal, li s-a interzis să-și comemoreze buneii învingători în război…”.

Iar colega sa precizează că „majoritatea cetățenilor nu sunt de acord cu interdicțiile și protestează în diferite moduri”, fără a completa afirmațiile cu date statistice sau alte informații care să demonstreze veridicitatea celor expuse.

Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova obligă la corectitudine în utilizarea și interpretarea informațiilor de către reprezentanții presei, „considerând dezinformarea, știrile false și mesajele manipulatorii diseminate prin intermediul mass-media drept fenomene nocive și periculoase pentru informarea publicului și pentru democrație”. Totodată, potrivit aceluiași cod, jurnalistul „își exprimă opinia în mod onest și etic, fără a denatura deliberat fapte sau date”.

Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști atenționează jurnaliștii: „Vom respecta adevărul şi dreptul publicului la adevăr, considerând aceasta ca fiind prima responsabilitate a jurnalistului. (…) Corectitudinea şi imparţialitatea sunt criteriile fundamentale ale jurnalismului”.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.