Rusia a intrat de sâmbătă într-o „mega-punte” decretată de președintele Vladimir Putin în încercarea de a reduce numărul cazurilor de Covid-19 și de a preveni revenirea pandemiei care, potrivit datelor oficiale, a provocat deja peste 110.000 de decese în ţară.

La recomandarea autorităților sanitare, președintele rus a declarat zilele 4, 5, 6 şi 7 mai ca fiind zile nelucrătoare, la care se adaugă patru zile de weekend şi două sărbători – 1 mai, Ziua Muncii, şi 9 mai, Ziua Victoriei, care sunt reportate la următoarele zile lucrătoare, deoarece cad sâmbătă şi respectiv duminică.

Cu toate acestea, potrivit unui sondaj efectuat de portalul SuperJob.ru., aproximativ jumătate dintre companii (48%) au decis că personalul lor va lucra în zilele declarate nelucrătoare, argumentând că nu pot suporta costul economic al acestei măsuri.

Un 1 mai fără celebrări masive

În mai multe orașe rusești, inclusiv Moscova, sărbătorile tradiţionale în masă de 1 mai au fost interzise entru al doilea an consecutiv, pentru a evita creșterea cazurilor de Covid.

Majoritatea sindicatelor şi partidelor politice s-au limitat la organizarea de mitinguri virtuale, deşi comuniştii au fost prezenţi în centrul Moscovei, în ciuda restricţiilor sanitare.

Liderul Partidului Comunist al Rusiei, Gennadi Ziuganov, însoţit de lideri şi activişti din formaţiunea sa, a depus o coroană de flori la mormântul soldatului necunoscut de lângă zidul Kremlinului.

Rusia admite morbiditate crescută, dar neagă existenţa celui de-al treilea val

Autorităţile ruse din domeniul sănătăţii neagă faptul că ţara este afectată de al treilea val de pandemie, deşi admit o creştere a morbidităţii în ultimele săptămâni, în special în capitala Rusiei.

Potrivit datelor publicate sâmbătă pe site-ul cabinetului de criză creat de guvern pentru a face faţă pandemiei, în ultimele 24 de ore în Moscova au fost detectate 3.208 cazuri pozitive la coronavirus, cu 56% mai mult decât cifrele înregistrate la începutul lunii aprilie.

Totodată, Numărul cazurilor din capitala Rusiei reprezintă mai mult de o treime din totalul celor documentate în toată ţara în aceeaşi perioadă, care a fost de 9.270.

La nivel naţional, statisticile oficiale arată o stabilizare a infecţiilor în ultima lună, între 8.000 şi puţin peste 9.000 de cazuri pe zi, departe de cele aproape 30.000 înregistrate în decembrie anul trecut.

Progres lent al procesului de vaccinare

În ciuda faptului că Rusia are trei vaccinuri anti-COVID proprii, între care Spunik V, un pionier mondial, procesul de imunizare a populaţiei, care a început în masă pe 18 ianuarie, progresează mult mai lent decât în alte ţări.

Potrivit Gogov.ru, până sâmbătă în Rusia 12.377.978 persoane, adică 8,47% din populaţie, primiseră cel puţin o doză din preparatele anti-COVID ruseşti, toate administrându-se în două doze. Din numărul total de persoane vaccinate, 7.556.421 de persoane, sau 5,17% din populaţie, au primit ambele doze.

Totodată, în ultima săptămână, în medie 163.301 de persoane au fost vaccinate zilnic. Dacă această rată este menţinută pentru a imuniza 50% din populaţie, ar dura 371 de zile din 1 mai.

Premii pentru cei care se vaccinează

Consiliul municipal din Moscova a anunţat că toate centrele de vaccinare din capitală vor funcţiona în program normal pe parcursul celor 10 zile de „mega-punte”.

Pentru a încuraja persoanele peste 60 de ani să se vaccineze, primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a lansat săptămâna aceasta programul „Un milion de premii”, prin care fiecare rezident al capitalei care se vaccinează va primi un card cadou în valoare de 1.000 de ruble (aproximativ 13 dolari).

Potrivit autorităţilor ruse, vaccinarea în masă este singura modalitate de a obţine imunitatea colectivă împotriva coronavirusului.

#Covid in Rusia #Rusia #Vladimir Putin

Ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, a declarat că nu există, deocamdată, o justificare economico-financiară pentru prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase, cerere venită din partea unor fermieri.

„Dacă vorbim de licențieri, eu personal nu am văzut niciun argumentar economico-financiar pentru impunerea licențierii la import. Motiv pentru care am solicitat colegilor să facem împreună o analiză a impactului nu doar asupra unui grup de actori, dar asupra tuturor actorilor din tot lanțul valoric din Republica Moldova — de la import până la panificație, de exemplu”, a spus Osmochescu.

Potrivit ministrului, decizia va fi luată abia după ce va exista o analiză completă, bazată pe cifre concrete. El a precizat că, în ziua declarației, la Consiliul Economic de pe lângă prim-ministru avea loc o ședință a grupului de lucru pe acest subiect.

„Nu pot să mă expun acum, pentru că trebuie să ne bazăm pe argumente financiare și economice”, a mai spus el.

Osmochescu a atras atenția și asupra riscurilor de ordin extern pe care le-ar putea aduce o astfel de măsură, amintind episodul în care Republica Moldova a fost aproape de a i se impune licențierea exporturilor de struguri, vinuri și produse spirtoase către Ucraina, ca reacție la interzicerea temporară a importului de carne de pui.

„Gândiți-vă și la aspectul relațiilor internaționale pe care le avem cu partenerii din regiune”, a subliniat ministrul, adăugând că licențierea reprezintă o barieră netarifară în calea comerțului și că Moldova trebuie să țină cont de obligațiile sale internaționale, inclusiv cele din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Întrebat concret ce categorii de actori ar fi vizate, Osmochescu a explicat că, în prezent, licența pentru import este deja gratuită pentru cei care utilizează cerealele în scopuri precum producerea de furaje sau panificația.