Rusia a intrat de sâmbătă într-o „mega-punte” decretată de președintele Vladimir Putin în încercarea de a reduce numărul cazurilor de Covid-19 și de a preveni revenirea pandemiei care, potrivit datelor oficiale, a provocat deja peste 110.000 de decese în ţară.

La recomandarea autorităților sanitare, președintele rus a declarat zilele 4, 5, 6 şi 7 mai ca fiind zile nelucrătoare, la care se adaugă patru zile de weekend şi două sărbători – 1 mai, Ziua Muncii, şi 9 mai, Ziua Victoriei, care sunt reportate la următoarele zile lucrătoare, deoarece cad sâmbătă şi respectiv duminică.

Cu toate acestea, potrivit unui sondaj efectuat de portalul SuperJob.ru., aproximativ jumătate dintre companii (48%) au decis că personalul lor va lucra în zilele declarate nelucrătoare, argumentând că nu pot suporta costul economic al acestei măsuri.

Un 1 mai fără celebrări masive

În mai multe orașe rusești, inclusiv Moscova, sărbătorile tradiţionale în masă de 1 mai au fost interzise entru al doilea an consecutiv, pentru a evita creșterea cazurilor de Covid.

Majoritatea sindicatelor şi partidelor politice s-au limitat la organizarea de mitinguri virtuale, deşi comuniştii au fost prezenţi în centrul Moscovei, în ciuda restricţiilor sanitare.

Liderul Partidului Comunist al Rusiei, Gennadi Ziuganov, însoţit de lideri şi activişti din formaţiunea sa, a depus o coroană de flori la mormântul soldatului necunoscut de lângă zidul Kremlinului.

Rusia admite morbiditate crescută, dar neagă existenţa celui de-al treilea val

Autorităţile ruse din domeniul sănătăţii neagă faptul că ţara este afectată de al treilea val de pandemie, deşi admit o creştere a morbidităţii în ultimele săptămâni, în special în capitala Rusiei.

Potrivit datelor publicate sâmbătă pe site-ul cabinetului de criză creat de guvern pentru a face faţă pandemiei, în ultimele 24 de ore în Moscova au fost detectate 3.208 cazuri pozitive la coronavirus, cu 56% mai mult decât cifrele înregistrate la începutul lunii aprilie.

Totodată, Numărul cazurilor din capitala Rusiei reprezintă mai mult de o treime din totalul celor documentate în toată ţara în aceeaşi perioadă, care a fost de 9.270.

La nivel naţional, statisticile oficiale arată o stabilizare a infecţiilor în ultima lună, între 8.000 şi puţin peste 9.000 de cazuri pe zi, departe de cele aproape 30.000 înregistrate în decembrie anul trecut.

Progres lent al procesului de vaccinare

În ciuda faptului că Rusia are trei vaccinuri anti-COVID proprii, între care Spunik V, un pionier mondial, procesul de imunizare a populaţiei, care a început în masă pe 18 ianuarie, progresează mult mai lent decât în alte ţări.

Potrivit Gogov.ru, până sâmbătă în Rusia 12.377.978 persoane, adică 8,47% din populaţie, primiseră cel puţin o doză din preparatele anti-COVID ruseşti, toate administrându-se în două doze. Din numărul total de persoane vaccinate, 7.556.421 de persoane, sau 5,17% din populaţie, au primit ambele doze.

Totodată, în ultima săptămână, în medie 163.301 de persoane au fost vaccinate zilnic. Dacă această rată este menţinută pentru a imuniza 50% din populaţie, ar dura 371 de zile din 1 mai.

Premii pentru cei care se vaccinează

Consiliul municipal din Moscova a anunţat că toate centrele de vaccinare din capitală vor funcţiona în program normal pe parcursul celor 10 zile de „mega-punte”.

Pentru a încuraja persoanele peste 60 de ani să se vaccineze, primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a lansat săptămâna aceasta programul „Un milion de premii”, prin care fiecare rezident al capitalei care se vaccinează va primi un card cadou în valoare de 1.000 de ruble (aproximativ 13 dolari).

Potrivit autorităţilor ruse, vaccinarea în masă este singura modalitate de a obţine imunitatea colectivă împotriva coronavirusului.

#Covid in Rusia #Rusia #Vladimir Putin

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.