The Economist plasează Rusia între Venezuela și Guineea în clasamentul democrației. În 2022, Rusia a scăzut cu 22 de poziții în clasamentul global al democrației The Economist. 37% din populația lumii trăiește în țări pe care compilatorii ratingului le-au clasificat drept autoritare.

Rusia s-a clasat pe locul 146 din 167 în indicele global al democrației al Economist Intelligence Unit (EIU – divizia analitică a The Economist), calculat la sfârșitul anului 2022. Ea a obținut 2,28 puncte din 10 și a scăzut cu 22 de poziții față de ratingul precedent.

În primul rând, scăderea, potrivit autorilor ratingului, a fost cauzată de războiul pornit în Ucraina și de modificările aferente în legislație – responsabilitatea discreditării armatei și întărirea controlului asupra mass-media.

În clasamentul său, The Economist a împărțit țările în patru categorii:

1. Democrații cu drepturi depline – acest grup include 24 de state. În primele cinci – Norvegia (9,81 puncte), Noua Zeelandă, Islanda, Suedia, Finlanda. Pe locul 24 se află Coreea de Sud.

2. Democrații imperfecte – în această categorie, experții au identificat 48 de state, dintre care Cehia se află pe locul 25, iar Macedonia de Nord pe locul 72.

3. Regimuri hibride – 36 de state – începând cu Bangladesh pe locul 73 și terminând cu Mauritania pe locul 108. Între ele se află țări precum Armenia, Ucraina, Turcia și Pakistan.

4. Regimuri autoritare – 59 de state, inclusiv Rusia, au fost clasificate de analiști în această categorie. Primele cinci țări care închid ratingul sunt Siria, Republica Centrafricană, Coreea de Nord, Myanmar, Afganistan (are cel mai mic scor – 0,32). În categoria roșie se află și Egiptul (131), Azerbaidjan (134), Uzbekistan (149) și China (156).

Analiştii estimează că aproximativ 45,3% din populaţia lumii trăieşte în democraţii cu diferite grade de stabilitate; 36,9% – în statele autoritare. În general, The Economist a înregistrat că indicele democrației globale a crescut cu 0,01, la 5,29 puncte din 10. Experții atribuie ritmul său lent stagnării din cauza restricțiilor COVID care au afectat libertățile personale ale cetățenilor.

Indicele Democrației a fost format în 2006 și de atunci a fost actualizat anual. La compilarea acestuia sunt luați în considerare indicatori în domenii precum alegeri și pluralism, libertăți civile, performanță guvernamentală, implicarea politică a populației și cultura politică.

#democratie #Rusia #The Economist

Un avion de pasageri Wizz Air care zbura din Marea Britanie spre Bulgaria a fost nevoit să aterizeze de urgență în urma unei amenințări cu bombă, scrie Antena3.ro. Un avion de vânătoare Gripen al Ungariei a fost mobilizat pentru a escorta aeronava, care a fost redirecționată de urgență către aeroportul din Budapesta.

Ministrul ungar al apărării, Romulusz Ruszin-Szendi, a declarat că avionul a fost „nevoit să își întrerupă zborul”.

„Militarii noștri au demonstrat încă o dată că pot interveni imediat atunci când este necesar și că sunt capabili să garanteze securitatea spațiului aerian al Ungariei”, a declarat Romulusz Ruszin-Szendi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Aeronava Airbus A321neo a decolat în această dimineață, la ora 08:30, de pe aeroportul Luton din Londra, cu destinația Sofia. Avionul și-a schimbat direcția deasupra Bosniei-Herțegovina, după ce echipajul a solicitat permisiunea de a ateriza pe Aeroportul Internațional Ferenc Liszt din Budapesta.

Pompierii, polițiștii și echipele antitero au fost mobilizate la aeroport pentru aterizarea aeronavei. Totodată, autoritățile fac în prezent verificări de securitate asupra avionului și pasagerilor.

Ruszin-Szendi a adăugat că poliția desfășoară verificări suplimentare după aterizare. Un purtător de cuvânt al companiei aeriene a confirmat pentru publicație că avionul a aterizat în siguranță.