The Economist plasează Rusia între Venezuela și Guineea în clasamentul democrației. În 2022, Rusia a scăzut cu 22 de poziții în clasamentul global al democrației The Economist. 37% din populația lumii trăiește în țări pe care compilatorii ratingului le-au clasificat drept autoritare.

Rusia s-a clasat pe locul 146 din 167 în indicele global al democrației al Economist Intelligence Unit (EIU – divizia analitică a The Economist), calculat la sfârșitul anului 2022. Ea a obținut 2,28 puncte din 10 și a scăzut cu 22 de poziții față de ratingul precedent.

În primul rând, scăderea, potrivit autorilor ratingului, a fost cauzată de războiul pornit în Ucraina și de modificările aferente în legislație – responsabilitatea discreditării armatei și întărirea controlului asupra mass-media.

În clasamentul său, The Economist a împărțit țările în patru categorii:

1. Democrații cu drepturi depline – acest grup include 24 de state. În primele cinci – Norvegia (9,81 puncte), Noua Zeelandă, Islanda, Suedia, Finlanda. Pe locul 24 se află Coreea de Sud.

2. Democrații imperfecte – în această categorie, experții au identificat 48 de state, dintre care Cehia se află pe locul 25, iar Macedonia de Nord pe locul 72.

3. Regimuri hibride – 36 de state – începând cu Bangladesh pe locul 73 și terminând cu Mauritania pe locul 108. Între ele se află țări precum Armenia, Ucraina, Turcia și Pakistan.

4. Regimuri autoritare – 59 de state, inclusiv Rusia, au fost clasificate de analiști în această categorie. Primele cinci țări care închid ratingul sunt Siria, Republica Centrafricană, Coreea de Nord, Myanmar, Afganistan (are cel mai mic scor – 0,32). În categoria roșie se află și Egiptul (131), Azerbaidjan (134), Uzbekistan (149) și China (156).

Analiştii estimează că aproximativ 45,3% din populaţia lumii trăieşte în democraţii cu diferite grade de stabilitate; 36,9% – în statele autoritare. În general, The Economist a înregistrat că indicele democrației globale a crescut cu 0,01, la 5,29 puncte din 10. Experții atribuie ritmul său lent stagnării din cauza restricțiilor COVID care au afectat libertățile personale ale cetățenilor.

Indicele Democrației a fost format în 2006 și de atunci a fost actualizat anual. La compilarea acestuia sunt luați în considerare indicatori în domenii precum alegeri și pluralism, libertăți civile, performanță guvernamentală, implicarea politică a populației și cultura politică.

#democratie #Rusia #The Economist

Polonia vrea să găzduiască 15.000 de soldaţi americani pe teritoriul său, a declarat luni, 21 septembrie, ministrul adjunct al apărării, Stanislaw Wziatek, în contextul în care războiul dus de Rusia în Ucraina vecină intră în a cincea iarnă, scrie hotnews.ro.

„Vorbim despre o ţintă de 15.000 de soldaţi”, a declarat Wziatek la postul de radio RMF FM, precizând că acest contingent ar include aproximativ 10.000 de soldaţi prin rotaţie şi „3.500 până la 5.000” staţionaţi permanent.

Polonia găzduieşte în prezent între 6.500 şi 7.000 de soldaţi americani prin rotaţie, a spus ministrul.

Preşedintele american Donald Trump a lăudat joia trecută „progresele majore” către înfiinţarea unei baze militare americane permanente în Polonia, în timp ce administraţia sa a lansat o revizuire a prezenţei militare americane în Europa.

Potrivit ministrului polonez, forţa americană planificată ar urma să fie construită în etape până în 2039.

Săptămâna trecută, prim-ministrul polonez Donald Tusk a avertizat asupra ameninţărilor „hibride” din partea Rusiei – inclusiv atacuri „accidentale” cu drone şi rachete – care vizează aliaţii Ucrainei.

Această ţară membră a NATO şi UE, situată pe flancul estic al Alianţei, a acuzat Rusia de „sabotaj” în mai multe rânduri din 2022.

În prezent, Polonia una unul dintre statele NATO care cheltuiesc cel mai mult, în termeni relativi, pentru apărare, alocând acesteia aproape 5% din PIB-ul său.