Ucraina a calificat joi, 30 martie curent, viitoarea preşedinţie rusă a Consiliului de Securitate al ONU – începând de sâmbătă şi pentru o lună – drept „o glumă proastă”, informează AFP.

„Preşedinţia rusă a Consiliului de Securitate al ONU la 1 aprilie este o glumă proastă. Rusia i-a uzurpat sediul; ea duce un război colonial; preşedintele său este un criminal de război căutat de Tribunalul Penal Internaţional pentru răpire de copii”, a denunţat pe Twitter şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba.

Russian UN Security Council presidency on April 1 is a bad joke. Russia has usurped its seat; it’s waging a colonial war; its leader is a war criminal wanted by the ICC for kidnapping children. The world can’t be a safe place with Russia at UNSC #BadRussianJoke #InsecurityCouncil

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) March 30, 2023

Rusia urmează să preia sâmbătă, 1 aprilie, preşedinţia Consiliului de Securitate al ONU. Pe fondul războiului din Ucraina, s-a pus problema cum ar putea Rusia să supravegheze un organism menit să menţină pacea şi securitatea internaţională. Rusia a fost ultima dată la președinția Consiliului de Securitate în februarie 2022, la sfârșitul cărei luni a declanșat invazia din Ucraina.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, va prezida următoarea reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului de externe Maria Zaharova.

„Un alt eveniment cheie al președinției ruse (a Consiliului de Securitate) va fi o dezbatere deschisă la nivel înalt despre „multilateralismul eficient prin apărarea principiilor Cartei ONU”, a declarat Zaharova.

Consiliul de Securitate al ONU are 15 membri (ţări), iar fiecare membru are un vot. În conformitate cu Carta Naţiunilor Unite, toate statele membre sunt obligate să respecte deciziile Consiliului. Fiecare membru este pe rând preşedinte şi se face o rotaţie în fiecare lună.

#Dmitri Kuleba #Rusia #securitate #Serghei Lavrov

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.