Parlamentarii ruşi au primit 10 zile pentru a studia cea mai bună modalitate de a revoca ratificarea de către Moscova a unui tratat istoric de interzicere a testelor nucleare, după ce preşedintele Vladimir Putin a evocat posibilitatea reluării acestor teste, anunţă Reuters.

Trimisul Rusiei la Organizaţia Tratatului de interzicere totală a testelor nucleare (CTBTO) a declarat vineri că Moscova îşi va revoca ratificarea pactului, o măsură pe care Washingtonul a denunţat-o ca punând în pericol „norma globală” împotriva exploziilor de teste nucleare.

Măsura este considerată de unii analişti de securitate occidentali ca un memento ascuţit din partea Moscovei că aceasta deţine încă cel mai mare arsenal nuclear din lume, într-un moment în care este blocată într-un impas cu Occidentul în legătură cu Ucraina. Un test nuclear al Rusiei, menit să semnaleze hotărârea şi să evoce teamă, ar putea încuraja alte state, precum Statele Unite sau China, să urmeze exemplul, declanşând o nouă cursă a înarmării nucleare între marile puteri, care au oprit testele nucleare în anii de după prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991.

Putin a declarat joia trecută că doctrina nucleară a Rusiei – condiţiile în care ar apăsa butonul nuclear – nu are nevoie de actualizare. Cu toate acestea, el a declarat că Rusia ar putea lua în considerare revocarea ratificării Tratatului de interzicere totală a testelor nucleare (CTBT) pentru a se alinia cu Statele Unite, care au semnat, dar nu au ratificat pactul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Viaceslav Volodin, preşedintele camerei inferioare a Dumei de Stat, a discutat luni cu liderii parlamentari şi a declarat că revocarea ratificării ar fi în interesul naţional al ţării. El şi alţi şefi ai parlamentului le-au dat parlamentarilor din Comisia pentru Afaceri Internaţionale termen până la 18 octombrie pentru a studia opţiunea de de-ratificare, potrivit unei declaraţii a Dumei. Robert Floyd, şeful Organizaţiei Tratatului de interzicere totală a testelor nucleare, a declarat că acţiunile Rusiei îl îngrijorează şi că a luat legătura cu înalţii oficiali ruşi pentru a pleda în favoarea continuării ratificării, lucru despre care a spus că este în interesul întregii omeniri.

Floyd a solicitat o întâlnire cu „liderii cheie” de la Moscova cât mai curând posibil, a spus el.

„CTBTO operează un sistem global de monitorizare care poate detecta o explozie a unui test nuclear oricând şi oriunde”, a declarat Floyd într-o declaraţie.

#arme nucleare #CTBTO #Putin #SUA

Bulgarii votează duminică pentru alegerea președintelui, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea în Marea Neagră și al diviziunilor legate de războiul din Ucraina. Favorită în sondaje este actuala președintă, Iliana Iotova, care pledează pentru dialog cu Moscova și se opune continuării ajutorului militar acordat Kievului, scrie Digi24.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT), relatează News.ro. Potrivit celor patru sondaje publicate începând de miercuri, Iliana Iotova, care a împlinit sâmbătă 62 de ani, este creditată cu 41,1% până la 47,3% din intențiile de vot, față de 27,8%–30,6% pentru Andrei Giurov, în vârstă de 50 de ani, fost premier interimar susținut de opoziția pro-occidentală.

Liderul partidului de extremă dreaptă pro-rus „Vazrazhdane” (Renaştere), Kostadin Kostadinov, se clasează pe locul al treilea, cu un scor cuprins între 10,2% şi 12,8%.

În cazul unei victorii, Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal în funcţia de preşedinte al acestei ţări balcanice cu 6,4 milioane de locuitori. Ea ar consolida mai ales poziţia prim-ministrului, Roumen Radev, căruia i-a succedat în ianuarie după ce acesta a demisionat pentru a se lansa în campania electorală pentru alegerile parlamentare şi care, la rândul său, pledează pentru dialogul cu Moscova.

În total, 27 de perechi candidează la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte în acest prim tur, dintre care aproape jumătate sunt în mod deschis favorabile Kremlinului.

Duminică au loc alegeri și în alte state. În Brazilia, alegătorii sunt chemați la urne pentru turul al doilea al scrutinului prezidențial, în care se confruntă actualul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva, și senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. În primul tur, Flávio Bolsonaro a obținut aproximativ 47% din voturi, iar Lula da Silva – circa 45%.

Totodată, în Serbia merge la urne duminică, în contextul în care mișcarea de protest studențească de amploare încearcă să-l înlăture pe liderul populist Aleksandar Vucic care este de mult timp la putere, transmite Reuters, subliniind că acesta este cel mai dificil examen pentru Vucic din cei zece ani de când este la guvernare.

Alegerile parlamentare anticipate, convocate de Vucic în septembrie, au loc după aproape doi ani de demonstrații conduse de studenți împotriva corupției și a autoritarismului crescând, declanșate de moartea a 16 persoane în urma prăbușirii acoperișului unei gări din orașul Novi Sad în 2024. De atunci, studenții au câștigat un sprijin larg.

Prezentat de protestatari, care doresc să-l înlăture de la putere, drept un „referendum anti-Vucic”, acest scrutin este primul din 2012 care oferă celor 6,4 milioane de alegători perspectiva unei posibile schimbări la putere.

Relația cu Bruxellesul, tot mai proastă

Relațiile cu UE s-au deteriorat pe măsură ce Uniunea a devenit din ce în ce mai frustrată de lipsa reformelor din Serbia în ceea ce privește sistemul judiciar, statul de drept și corupția.

Într-un raport publicat luna aceasta, în urma unei vizite în Serbia, o delegație a Consiliului Europei, organism de apărare a drepturilor omului, a remarcat „retorica ostilă și agresivă” îndreptată împotriva oponenților politici.

Iar în septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat funeraliile publice de amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic, condamnat pentru crime de război, afirmând că acestea contravin „valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.