Unul dintre cele mai răspândite stereotipuri în Republica Moldova este cel care creează falsa asociere dintre partidele de dreapta cu ideea de aderare la UE, alături de partidele de stânga cu ideea cooperării cu Rusia. Este deosebit de important însă de înțeles că nivelul de implicare al statului social în viețile cetățenilor este cel care determină, de fapt, localizarea pe axa stânga-dreapta. Or, având în vedere revendicările de ordin social pe care le are populația RM, precum pensii și salariii decente, se conturează clar profilul unui alegător de centru-stânga care își dă votul pentru un partid capabil să satisfacă așteptările sociale atunci când preia puterea. Opinia aparține analistului politic de la Fundaţia Jamestown, Vladimir Socor, informează jurnal.md.

În țara noastră, profilul votantului rezonează mai mult cu cel al unuia de centru-stânga, ceea ce semnifică faptul că alegătorul moldovean tinde să-și dea votul pentru acel partid care îi promite un stat social puternic, cu pensii și salarii decente, dar și diverse plăți sociale menite să susțină un nivel minim adecvat al vieții. Asemenea situație mai poate fi observată în Belarus, însă nu și în Ucraina, Georgia sau Azebaijan.

„Alegătorii din Republica Moldova au anumite așteptări din partea statului. Dânșii consideră că statul este prin definiție un stat social, un stat care trebuie să asigure, dacă nu prosperitatea și bunăstarea, cel puțin supraviețuirea la un nivel decent al populației: salarii, pensii, tot felul de plăți sociale pe care orice guvernare este practic obligată să le promită alegătorilor. Așa este specificul alegătorilor din RM. Nu avem situații similare în Ucraina, Georgia sau chiar în Azebaijan. O situație asemănătoare este în Belarus. Și acolo populația consideră că statul îndeplinește în primul rând un rol social – rolul de a susține nivelul de trai al populației”, a explicat Vladimir Socor.

Pe baza acestor caracteristici poate fi lesne dedus faptul că actuala guvernare a Republicii Molodva nu este nici pe departe una de dreapta, ci una care încearcă să construiască un stat social puternic, menit să raspundă necesităților cetățenilor, ceea ce poziționează partidul de guvernare mai aproape de centru-stânga.

„Oricare guvernare, inclusiv guvernarea PAS, trebuie să țină seama de acest lucru și ține seama de el. Și iată de ce, consider eu că partidul PAS, președinta Maia Sandu nu reprezintă forțe politice de dreapta. Aceasta este o greșeală tradițională care se face în RM. Țara nu este guvernată de dreapta, este guvernată de forțe politice care țin seama de statul social și de așteptările sociale ale populației”, a adăugat analistul politic de la Fundaţia Jamestown.

Tocmai de aceea, această confuzie ar trebui diluată, iar eticheta de „dreapta” nu ar mai trebui atârnată actualei conduceri a țări, mai ales că în țara noastră, scrutinele electorale nu se câștigă prin programe de dreapta sau partide care se identifică a fi de dreapta. Însuși electoratul este unul de centru-stânga prin așteptările sociale pe care le formulează și le are în privința partidelor care ajung să dețină puterea.

„Este foarte contraproductiv să denumim guvernarea actuală ca una de dreapta. În Republica Moldova nu se câștigă alegeri cu eticheta de dreapta, nici măcar de centru-dreapta. Electoratul, în marea sa majoritate, este un electorat de centru-stânga și guvernarea este conștientă de acest, comportându-se ca atare”, a mai menționat comentatorul politic.

Deși în RM este deosebit de popular stereotipul că guvernările de dreapta sunt pro-europene și pro-occidentale, iar cele de stânga sunt pro-ruse, totuși această confuzie necesită a fi evitată. Iar cel mai important criteriu, așa cum a subliniat și analistul Vladimir Socor, este prezența statului social în viața cetățenilor, dar și așteptările de ordin social pe care le au aceștia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mai mult, dezideratul cetățenilor pentru un nivel de trai decent, asigurat de stat, este o tendință absolut firească și întâlnită în toate statele Uniunii Europene, acolo unde în majoritatea țărilor la putere se regăsesc guvernări de centru-stânga sau cel puțin centru-dreapta, care se apleacă mai mult spre nevoile de ordin social ale populației.

„În Uniunea Europeană, nicăieri dreapta nu este la putere. La putere sunt formațiuni de centru-dreapta, centru-stânga, deseori în coaliție, iar dreapta în UE este anti-sistem. RM nu dorește să adere la dreapta din Uniunea Europeană. Dreapta din UE este, de exemplu, guvernarea din Ungaria, o parte din partidele din Franța, în opoziție cu guvernarea. În niciun caz Republica Moldova nu dorește să adere la dreapta europeană. Ar fi o sinucidere politică. Republica Moldova este guvernată de forțe politice de centru, care țin seama de așteptările sociale ale populației din partea statului”, a conchis Vladimir Socor.

#alegeri #UE #Vladimir Socor

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.