Preşedintele francez Emmanuel Macron sărbătoreşte Crăciunul împreună cu militari, luni, la bordul portavionului francez Charles-de-Gaulle, în largul Egiptului, unde s-a dus după Cupa Mondială la Fotbal, de la Doha, relatează AFP.
Şeful statului francez urmează să-şi exprime luni seara, în faţa marinarilor de la bordul portavionului, „încrederea şi susţinerea” forţelor armate şi i se va „prezenta bilanţul” misiunii Charles-de-Gaulle, anunţă Palatul Élysée.
El urmează să doarmă la bordul portavionului şi urmează să efectueze marţi, 20 decembrie o vizită în Iordania.
Portavionul Charles-de-Gaulle participă la consolidare a poziţiei apărării şi disuasiunii NATO împotriva Rusiei, în contextul Războiului rus din Ucraina, şi al luptei împotriva terorismului în Irak şi Siria.
„Este într-adevăr un instrument al agilităţii strategice. În funcţei de evoluţia situaţiei, poate trece din (Marea) Mediterană în Marea Roşie sau în Oceanul Indian”, subliniază preşedinţia franceză.
Cel mai mare bastiment al Marinei franceze, care a plecat de la Toulon la 15 noiembrie, este însoţit de fregate, petroliere de reaprovizionare, un submarin nuclear şi avioane de patrularea maritimă.
La ultimele Crăciunuri ale trupelor, Emmanuel Macron s-a dus în Africa – în Ciad în 2018, Coasta de Fildeş în 2019. În 2020 şi 2021, el a fost nevoit să renunţe din cauza COVID-19.
Anul trecut, relaţiile Franţei s-au deteriorat puternic cu junta la putere în Mali, unde şeful statului francez a prevăzut să se ducă. Franţa şi-a reorientat între timp prezenţa militară pe frontul de est al NATO, împotriva ameninţării ruse, şi şi-a redus prezenţa în Sahel, unde a pus capăt Operaţiunii antiteroriste Barkhane.
După lansarea ofensivei ruse în Ucraina, la 24 februarie, Franţa conduce o misiune în România, în avanposturile Războiului rus din Ucraina, unde a desfăşurat 900 de oameni, 20 de vehicule blindate de luptă de infanterie (VBCI) şi 13 tancuri Leclerc.
Avioane franceze de vânătoare contribuie, de asemenea, cu regularitate la securizarea spaţiului aerian polonez şi al ţărilor baltice.
Franţa asigură totodată misiuni de securizare Mării Negre cu mijloace aeronavale.
În Sahel, armata franceză a părăsit Mali în august, după nouă ani de prezenţă, dată afară de către junta de la putere care cooperează de-acum – chiar dacă dezminte acest lucru – cu sulfurosul grup paramilitar rus Wagner.
Ea continuă să lupte împotriva grupărilor jihadiste cu legături cu Al-Qaida şi Statul Islamic (SI), care-şi extind treptat activităţile către ţările de la Golful Guineea.
Dispozitivul francez include de-acum 3.000 de militari în Niger, Ciad şi Burkina Faso, după ce a avut 5.500 de oameni în toiul desfăşurării.
Parisul nu exclude o plecare a Forţelor Speciale franceze din Burkina Faso, teatrul unor manifestaţii antifranceze, în noiembrie, şi care ar fi încheiat un „aranjament” cu grupul Wagner, potrivit preşedintelui Ghanei Nana Akufo-Addo.
La 15 decembrie, ultimii militari desfăşuraţi în Republica Cengtrafricană au părăsit această ţară, pradă a unui război civil din 2013 şi care a recurs, şi ea, la Wagner.
