Ucraina a început construirea autostrăzii moderne despre care se vorbește de ceva timp și care va face legătura între Kiev și Chișinău. În plus, va fi un pod de frontieră peste râul Nistru. Despre acest lucru i s-a raportat președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, de către omologul său ucrainean, Vladimir Zelenski, acum o zi. Cei doi au avut o discuție telefonică, scrie RBC Ucraina cu referire la un comunicat de presă al Președinției. Podul va fi la punctul Yampil-Cosăuţi, ceea ce înseamnă că trecerea va avea loc prin ocolirea Transnistriei.

„Zelenski a purtat o conversație telefonică cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. Șeful statului și-a felicitat colegul pentru desfășurarea cu succes a alegerilor anticipate pentru Parlamentul Republicii Moldova. Președintele Ucrainei și-a exprimat încrederea că victoria convingătoare a forțele democratice pro-europene la alegerile din Moldova deschid calea pentru implementarea unui program de transformări interne ambițioase, creează condiții pentru intensificarea relațiilor bilaterale în toate domeniile”, scrie în comunicat.

Totodată, Zelenski și-a exprimat convingerea că Ucraina și Moldova își vor coordona acțiunile pe calea integrării europene și mai eficient, în special în contextul activităților „Trioului asociat” cu participarea Ucrainei, Moldovei și Georgiei.

Liderii statelor au făcut schimb de opinii cu privire la provocările asociate cu pandemia COVID-19. De asemenea, președinții Ucrainei și Moldovei au declarat necesitatea intensificării cooperării economice ucrainene-moldovenești și a implementării proiectelor specifice. Aici, Zelenski a menționat că Ucraina a început deja construcția autostrăzii Kiev-Chișinău și cea a unui pod de frontieră care trece peste râul Nistru.

La fel, și-a reafirmat invitația către Maia Sandu de a participa la summitul inaugural al Platformei Crimeei și la sărbătorile care marchează 30 de ani de la independența Ucrainei în august.

Despre această discuție telefonică nu scrie nimic pe site-ul oficial al Președinției Republicii Moldova.

Anterior, s-a anunțat că autostrada va avea următorul traseu: Jitomir – Vinnița – podul Yampil-Cosăuţi – M2 (Soroca-Chișinău). Estimativ, suma proiectului de construcție este de 100 de milioane de euro, fiind alocată din bugetul țării vecine.

#autostrada #Kiev-Chișinău

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.