„Infirmăm categoric materialele cu caracter speculativ”, este reacția comună a reprezentanților Procuraturii Generale și a Serviciului de Informații și Securitate cu privire la pretinsele disensiuni în cazul recentelor rețineri în dosarul pretinsei filări a unui judecător de la Curtea de Apel Chișinău.

În comunicatul PG, se precizează că:

„Infirmăm categoric materialele cu caracter speculativ, fără acoperire în situația reală și precizăm că, acțiunile de urmărire penală realizate de către procurori și ofițerii de informații au la bază temeiuri juridice prevăzute de legislația procesual – penală și probe suficiente pentru a constata necesitarea acestora. Specificăm că, potrivit competențelor funcționale, procurorii conduc urmărirea penală, iar SIS acordă suport în realizarea acesteia, fapt care garantează o cooperare dintre instituții în strictă conformitate cu legislația procesual – penală în vigoare.”

De asemenea, instituția menționează că la etapa dată orice comentarii de esență asupra speței pot prejudicia confidențialitatea urmăririi penale, motiv pentru care îndemnăm reprezentanții mass-media să se abțină de la speculații bazate pe surse neverificate.

Anterior, s-a aflat despre faptul că Angela Bostan este judecătoarea de la Curtea de Apel Chișinău căreia i-ar fi fost încălcat dreptul la viața privată. Cel puțin aceasta susțin surse ale colegilor de la ZdG.md.

Joi, 17 iunie curent, cinci persoane au fost reținute de către procurorii Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), în comun cu ofițerii Serviciului de Informații și Securitate (SIS), într-un dosar penal care vizează inviolabilitatea vieții personale a unui judecător.

Cine este judecătoarea care ar fi fost filată și ce dosare a examinat?

Amintim că s-a vehiculat că filarea ar fi avut loc la comanda lui Veaceslav Platon. Cel din urmă, prin intermediului avocatului său, a negat pentru Realitatea.md vreo oarecare legătură cu situația în cauză.

UPDATE: Magistrat de la Curtea de Apel, filat la comanda lui Platon! Avocat: „Бред Сумасшедший”

#filare #judecator CA #PG #SIS

În perioada 2021-2025, sortimentul de medicamente eliberate pe bază de rețetă și fără rețetă s-a redus în fiecare an. Medicamentele ieftine au dispărut cel mai repede, iar cele fără rețetă s-au scumpit, deși prețurile lor erau reglementate după aceleași reguli ca în cazul medicamentelor cu rețetă, potrivit unei analize a pieței farmaceutice prezentate de Ministerul Sănătății.

Astfel, din cele 4.300 de medicamente comercializate în farmacii în 2021, 1.553 nu se mai vindeau în 2025: 990 de medicamente eliberate pe bază de rețetă și 563 fără rețetă. În această perioadă, pe piață au intrat doar 845 de medicamente noi, astfel că sortimentul disponibil în farmacii s-a redus cu 708 produse. Prin urmare, în fiecare an au dispărut mai multe medicamente decât au fost introduse pe piață.

Dintre medicamentele cu un preț de producător de până la 30 de lei, în 2025 nu se mai comercializau 281 de produse eliberate pe bază de rețetă și 293 fără rețetă. În schimb, pe piață au apărut doar 84 și, respectiv, 71 de produse noi. Medicamentele care au rămas în vânzare s-au scumpit cel mai mult, cu 11% în cazul celor eliberate pe bază de rețetă și cu 18% pentru cele fără rețetă.

În ceea ce privește medicamentele esențiale, au dispărut 640 de produse eliberate pe bază de rețetă și 130 fără rețetă. Sortimentul medicamentelor esențiale eliberate pe bază de rețetă din farmacii s-a redus cu 308 produse, ceea ce reprezintă o scădere de 18%.

Totodată, 56 de substanțe esențiale care erau comercializate în 2021 nu mai aveau, în 2025, niciun produs disponibil în farmacii sau în sistemul de compensare. Cele mai multe sunt destinate utilizării în spitale sau au fost înlocuite cu medicamente mai noi. Cu toate acestea, șapte substanțe destinate tratamentului în ambulatoriu au dispărut fără a fi înlocuite.

„În 2025, farmaciile au vândut medicamente de 5,4 mld. lei, cu 25% mai mult decât în 2021, la aproximativ același număr de cutii. Chiar dacă prețul e reglementat după aceleași reguli, medicamentele cu rețetă s-au scumpit cu 2,1% de-a lungul celor 5 ani, în timp ce medicamentele fără rețetă s-au scumpit cu 12,5%, deși oamenii au cumpărat cu 9% mai puține cutii. Cel mai mult s-au scumpit medicamentele esențiale fără rețetă: +15%. La medicamentele cu rețetă, creșterea cheltuielilor vine mai ales din trecerea la tratamente moderne pentru diabet, boli de inimă și prevenirea trombozelor.

La medicamentele compensate, prețul acelorași produse cu rețetă a scăzut cu 22%, iar numărul de cutii a crescut cu 23%: mai mulți pacienți au primit tratament. Medicamentele compensate devenite indisponibile au fost acoperite în mare parte prin extinderea listei în 2024”, transmite MS.

Ministrul Alexandru Gașnaș a adăugat că, pe lângă cursul valutar, inflație și deciziile comerciale ale producătorilor, analiza identifică două cauze. Prima este grila de adaos comercial „în trepte” din Legea nr. 1456/1993 cu privire la activitatea farmaceutică, care lasă un câștig prea mic pentru medicamentele ieftine și reduce brusc adaosul comercial la fiecare prag de preț.

„De exemplu, la un medicament ieftin de 10 lei, distribuitorul și farmacia câștigau împreună cel mult 4 lei, iar la un medicament de 500 de lei – 80 de lei, respectiv se opta pentru medicamente scumpe, căci cele ieftine nu erau profitabile. A doua cauză este reaprobarea anuală a prețului fiecărui medicament: pentru medicamentele ieftine, efortul adesea nu se mai justifica. În plus, bonificațiile plătite de producători distribuitorilor și farmaciilor sunt bani care nu ajung la pacient, iar farmaciile mici lucrează la limita costurilor, cu o marjă netă sub 1%”, a spus Gasnaș.

Ministrul Sănătății propune două lucruri de bază:

păstrarea plafonului de preț la medicamentele fără rețetă esențiale, compensate și procurate centralizat, pentru a asigura prețuri corecte;
eliminarea modului actual de calcul al adaosului comercial „în trepte”, pentru a favoriza aducerea pe piață a medicamentelor ieftine.