După o pauză de câțiva ani, dosarul trimis cu recurs la Curtea de Apel Cahul, unde „a fost pus la murat”, iar ulterior strămutat la CA Chișinău, în care a fost condamnat în prima instanță, Ilan Șor”, în „dosarul BEM” s-a înregistrat primele acțiuni, anunță astăzi, 19 octombrie Procuratura Anticorupție (PA).

Potrivit PA, la ședința de judecată din data de 7 octombrie curent, care a avut loc la Curtea de Apel Chișinău, avocații lui Ilan Șor au înaintat 16 cereri, dintre care inclusiv o cerere de ridicare a excepției de neconstituționalitate, precum și alte două de numire a expertizelor suplimentare.

„Instanţa a examinat în detaliu fiecare cerere şi, ca rezultat, la şedinţa de astăzi, 19 octombrie, Colegiul a dispus respingerea a 14 cereri din rândul celor înaintate, ca fiind nefondate. Totodată, instanţa urmează să examineze și să se pronunţe asupra celorlate solicitãri în şedinţa care urmează”, se arată în anunțul PA.

Totodată, Procuratura Anticorupție informează că, în cadrul ședinței de astăzi, a fost prezent și avocatul Ion Crețu, reprezentând interesele lui Veaceslav Platon, înaintând o cerere în adresa Colegiului penal, prin care a solicitat recunoașterea sa în calitate de parte vătămată în cadrul cauzei penale de învinuire a lui Ilan Șor.

„În raport cu prezenta cerere, instanța a dispus restituirea cererii pentru a fi conformată cerințelor legii și anume pentru traducerea acesteia în limba de stat”, se mai arată în anunțul Procuraturii.

Procuratura Anticorupție anunță că următoarele ședințe vor avea loc la data de 26 octombrie, ora 15:30 și 28 octombrie, ora 11:30.

Amintim că, deputatul fugar, Ilan Șor, a fost condamnat în prima instanță în 2017 la 7 ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani. Avocații lui Șor au atacat la Curtea de Apel Cahul decizia primei instanței, cauză, care a fost pusă „la murat”, iar mai bine de zece ședințe au fost anulate de fiecare dată din anumite considerente fie a apărării, fie a judecătorilor. În luna august 2021, s-a reușit prin încheierea Curții Supreme de Justiție strămutarea dosarului la CA Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Curtea de Apel Chișinău #dosar #Ilan Șor #Procuratura Anticoruptie.

Transparența decizională a fost afectată în ședința plenară a Parlamentului din 10 septembrie, iar modul în care a fost revocat deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Alexandru Verșinin, din componența delegației Legislativului la Uniunea Interparlamentară Permanentă ridică semne de întrebare privind respectarea procedurii regulamentare. Constatările apar în raportul de monitorizare al Asociației Promo-LEX, care atrage atenția și asupra lipsei de intervenție a președintelui Parlamentului în cazul unor expresii necenzurate folosite de Renato Usatîi, liderul formațiunii „Partidul Nostru”.

Potrivit Promo-LEX, transparența decizională a fost afectată în cazul a două dintre cele cinci proiecte de lege supuse votului, ceea ce reprezintă 40% din total. În ambele cazuri nu a fost respectat termenul de 10 zile lucrătoare prevăzut pentru prezentarea recomandărilor de către părțile interesate.De asemenea, înainte de începerea ședinței plenare nu au fost publicate unele acte aferente procesului legislativ, printre care un aviz al Direcției generale juridice, un aviz al Guvernului, o expertiză anticorupție și o sinteză a recomandărilor.

Promo-LEX reiterează că respectarea termenelor de consultare publică și publicarea tuturor documentelor relevante înainte de examinarea proiectelor în plen sunt necesare pentru un proces decizional transparent și pentru participarea reală a părților interesate la elaborarea legislației.

Organizația a atras atenția și asupra modului în care a fost gestionat un moment de la începutul ședinței. Reprezentanții opoziției parlamentare au înaintat 19 propuneri de modificare și completare a ordinii de zi, însă niciuna nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Ulterior, Renato Usatîii, deputatul „Partidul Nostru” a folosit expresii necenzurate, iar președintele Parlamentului nu a intervenit. Promo-LEX consideră că această lipsă de reacție contravin Regulamentului Parlamentului, care îi atribuie președintelui ședinței responsabilitatea de a veghea la respectarea Regulamentului și la menținerea ordinii în plen.

Un alt aspect semnalat de Promo-LEX vizează revocarea deputatului Verșinin, desemnat de fracțiunea „Democrația Acasă”, din funcția de președinte al Grupului Național al Republicii Moldova la Uniunea Interparlamentară.

Potrivit explicațiilor prezentate în plen, propunerea de revocare a fost înaintată la inițiativa președintelui Parlamentului, nu de fracțiunea care l-a desemnat pe deputat, motivul invocat fiind conduita și declarațiile acestuia.

Promo-LEX atrage atenția că Regulamentul Parlamentului atribuie fracțiunilor dreptul de a propune numirea și revocarea propriilor reprezentanți în delegațiile parlamentare permanente. În aceste condiții, revocarea unui reprezentant la inițiativa unui alt subiect decât fracțiunea care l-a desemnat, fără ca acesteia să i se ofere posibilitatea de a desemna un alt reprezentant, ridică semne de întrebare privind respectarea procedurii regulamentare și autonomia fracțiunilor parlamentare.

În același timp, organizația salută faptul că Parlamentul a aprobat ordinea de zi a ședințelor plenare pentru o perioadă de două săptămâni, în conformitate cu Regulamentul Parlamentului. Potrivit Promo-LEX, această practică contribuie la predictibilitatea procesului legislativ.

Ordinea de zi a ședinței din 10 septembrie a fost publicată cu o zi înainte și a inclus 24 de subiecte. În total, deputații au votat cinci proiecte de lege și patru proiecte de hotărâre, toate cele cinci proiecte de lege fiind aprobate în prima lectură.

Promo-LEX precizează că niciunul dintre proiectele de lege adoptate în această ședință nu a avut relevanță pentru integrarea europeană.

Ședința plenară a durat aproximativ opt ore și 30 de minute, inclusiv o pauză de o oră și cinci minute. Cele mai lungi dezbateri au vizat proiectul de lege privind modificarea unor acte normative pentru simplificarea legislației fiscale și vamale, discuțiile durând aproximativ patru ore și 21 de minute.