Curs valutar
  • EUR
    20.1538
    -0.0635%
  • USD
    18.3383
    0.1134%
  • RUB
    0.2221
    0.2701%
  • RON
    3.7684
    -0.0398%
  • UAH
    0.4046
    0.3955%

Toate știrile

18 noiembrie 2026

Sâmbăta Mare – ultima zi de post. Ce tradiții au creștinii ortodocși, dar și ce superstiții

01 Mai 2021, 10:16
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Elena Putregai
01 Mai 2021, 10:16 // Actualitate //  Elena Putregai

Sâmbăta Mare este ziua dinaintea Paştelui şi ultima zi a Săptămânii Patimilor în care creştinii ortodocşi prăznuiesc îngroparea trupească a Mântuitorului. În această zi credincioşii se roagă, îşi amintesc de patimile suferite de Hristos pentru mântuirea omenirii şi se pregătesc pentru ca seara să ia parte la slujba de Înviere. Fiind declarată zi de odihnă, nu este bine să dormi în Sâmbătă Mare, întrucât atunci când se deschid cerurile Domnul poate vedea înlăuntrul fiinţelor, iar dorinţele pe care ţi le pui  se vor împlini.

În această zi sfântă, dimineața, copiii și adulții merg, potrivit tradiției, îmbrăcați în haine noi, la biserică pentru a se spovedi și, unii dintre ei, împărtăși.

Sunt ultimele pregătiri pentru masa de Paşti. Se vopsesc ouăle, în cazul în care nu s-a făcut acest lucru în Joia Mare, se pregătesc cozonacii şi pasca, drobul şi friptura de miel. Pentru ca toţi membrii familiei să fie sănătoşi în decursul întregului an, oasele şi resturile adunate după ce se taie mielul se îngroapă la rădăcina unui măr sau păr sănătos.

Se face curățenia prin casă care a mai rămas şi întreaga familie își pregătește hainele curate pe care le va îmbrăca la slujba de Înviere. Se spune că ar fi bine fiecare să aibă ceva nou sau de culoare albă, pentru că de luni şi până sâmbătă s-au purtat haine de doliu.

Seara, în toate bisericile ortodoxe, se oficiază slujba de Înviere. Fiecare aduce cu un coș cu bucate ce urmează a fi sfințite, pe care la sfârșitul slujbei. La noi, Sfânta Lumină de la Ierusalim va fi întâmpinată în la ora 20.00.

La miezul nopții, preotul cheamă credincioșii să ia lumină, spunând: „veniți sa luați Lumină!”. Aceştia aprind lumânări şi transmit, mai departe, lumina, până când toată lumea are lumânările aprinse în mână.

Există, în tradiţia străveche, un obicei, conform căruia, după ce au luat lumină, credincioşii trebuie să meargă şi la mormintele celor trecuţi în nefiinţă, pentru ca cei de dincolo să ştie că a venit Învierea Domnului.

Totodată, tradiţia ne mai spune că este bine ca lumânarea de la Înviere să nu fie stinsă până acasă, unde, de asemenea, creştinii obişnuiesc să înconjoare casa de trei ori pentru a-l îndepărta pe cel rău.

Resturile de lumânări de la Înviere sunt păstrate cu credinţă de oameni, deoarece, în vreme de necaz, grindină, furtună, acestea sunt de ajutor prin aprinderea lor şi prin rugăciune.

Urarea  tradiţională de Paşte a creştin-ortodocşilor este  „Hristos a Înviat”,  la care se răspunde cu  „Adevărat a Înviat”. Aceste urări rămân valabile timp de 40 zile după Paşte, până la sărbătoarea Înălţării Domnului.  Urările sunt valabile şi atunci când se ciocnesc ouăle roşii.

Superstiții

  • Dacă te împiedici în timp ce te îndrepţi către slujba de Înviere, se spune că vei avea un an greu şi plin de încercări.
  • Atunci când se trag clopotele la slujba de Înviere, este bine să ţii un fier între dinţi, astfel încat să fii ferit de dureri de măsele întreg anul.
  • Ouăle de Paşti apără de ghinioane, iar coaja lor, îngropată în pământ, apără vitele de deochi. Fetele nemăritate dacă păstrează cojile grăbesc căsătoria.
  • Sâmbătă seara, înainte de slujba de înviere, în special la ţară, gospodinele pregătesc coşul cu bucate, ce urmează să fie dus la biserică, pentru a fi sfinţite de preot. În coş, fiecare gospodină pune un ştergar nou, o lumânare albă aprinsă, ouă, cozonac, pască, o bucată de slănină, zahăr, făină, o ramură de busuioc, un miel figurină din aluat copt şi vin.
  • Se spune că “dacă vrei să ţi se împlinească cele mai arzătoare dorinţe, nu trebuie să dormi cu niciun chip în noaptea de Sâmbăta Mare, întrucât atunci când se deschid cerurile, Domnul nu poate vedea înlăuntrul fiinţei tale şi nu-ţi poate dărui ce-ţi doreşti.
  • La fel, în noaptea de Înviere se deschid cerurile, ard comorile pământului, şi acum este moment prielnic pentru vrăji şi farmece.
  • Cine se va naşte de Paşte, când se trag clopotele, va fi un om norocos de-a lungul vieţii.
  • Se crede că sufletele celor care mor în Sâmbăta mare oscilează între Rai şi iad, între lumea viilor şi lumea morţilor.
  • Nu este bine să pui mâna pe sare, pentru că iţi vor asuda mâinile la vară.

Surse: traditii-superstitii.ro, ziarul unirea

Realitatea Live

18 Nov. 2026, 11:14
 // Categoria: Slider // Autor:  Cătălina Boico
18 Nov. 2026, 11:14 // Slider //  Cătălina Boico

Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2027, care pune accent pe utilizarea responsabilă a banilor publici, continuarea investițiilor în economie și infrastructură, precum și susținerea cetățenilor, a fost aprobat de Guvern. Bugetul pentru anul viitor este construit astfel încât să asigure un echilibru între nevoia de dezvoltare economică, protecția socială și menținerea disciplinei financiare.

„Acest buget arată un nivel de responsabilitate înalt și este focusat pe trei obiective: finanțarea reformelor prioritare, protejarea cetățenilor vulnerabili pentru că este un an greu și, în același timp, reducerea deficitului bugetar. Mulțumesc tuturor autorităților că au răspuns apelului de a avea bugete echilibrate. Este important ca avem venituri care cresc de 2 ori mai rapid decât cheltuielile: veniturile cresc cu 15% anul viitor, iar cheltuielile cu 8,6%”, a spus premierul Vasile Tofan în cadrul ședinței Guvernului.

Totodată, prim-ministrul Tofan a menționat câteva exemple de reducere a cheltuielilor din anul viitor față de 2026:

  • Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării – minus 16%;
  • Ministerul Mediului – minus 10%;
  • Cancelaria de Stat – minus 15%;
  • Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru – minus 49%;
  • Agenția Proprietăților Publice – minus 25%;
  • Serviciul de Informație și Securitate – minus 5%;
  • Serviciul Protecție și Pază de Stat – minus 5%;
  • Autoritatea Națională de Integritate – minus 11%;
  • Agenția Antidoping – minus 17%.

Bugetul de stat pentru anul 2027 prevede venituri de 92,3 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 12 miliarde de lei față de 2026, și cheltuieli de 112,25 miliarde de lei, cu 8,9 miliarde de lei mai mult. Deficitul bugetar este estimat la 19,9 miliarde de lei, echivalentul a 4,7% din PIB, în scădere cu aproximativ 3,1 miliarde de lei față de 2026, și va fi finanțat preponderent din surse externe, inclusiv prin sprijinul Uniunii Europene.

În anul 2027, vor crește alocările pentru educație, sănătate și protecție socială. Pentru educație sunt prevăzute 24,6 miliarde de lei, cu aproximativ 2,5 miliarde mai mult decât în 2026. Resursele vor fi direcționate spre finanțarea școlilor, salariile profesorilor, burse, alimentația copiilor și modernizarea instituțiilor de învățământ.

Resursele destinate domeniului sănătate va crește cu peste un miliard de lei, ajungând la 10,8 miliarde de lei. Banii vor fi utilizați pentru îmbunătățirea serviciilor medicale, dotarea instituțiilor și modernizarea spitalelor și centrelor de sănătate. Totodată, pentru protecția socială sunt prevăzute 25,7 miliarde de lei, cu 1,54 miliarde mai mult decât în anul curent, inclusiv pentru sprijinirea familiilor vulnerabile și acordarea compensațiilor la energie.

O prioritate a bugetului rămâne dezvoltarea economiei și crearea condițiilor pentru atragerea investițiilor. Pentru domeniul economic sunt prevăzute 14,8 miliarde de lei, inclusiv pentru susținerea antreprenorilor, dezvoltarea infrastructurii și consolidarea securității energetice. Vor fi finanțate în continuare programele de sprijin pentru întreprinderi, inclusiv Programul 373 și Programul de ajutor de stat pentru investiții.

De asemenea, vor continua investițiile în infrastructură. Peste 4 miliarde de lei sunt prevăzute pentru întreținerea și reparația drumurilor naționale și locale, iar alte 1,3 miliarde de lei vor fi alocate Fondului național pentru dezvoltare regională și locală. Pentru dezvoltarea infrastructurii în localitățile care se amalgamează voluntar sunt prevăzute 1,7 miliarde de lei.

Totodată, pentru susținerea agriculturii sunt alocate circa 2,4 miliarde de lei, iar pentru măsurile de sprijin în domeniul energetic, prin Fondul de reducere a vulnerabilității energetice, sunt prevăzute peste 2,6 miliarde de lei.

De asemenea, cu sprijinul partenerilor externi, în anul 2027 vor fi implementate 107 proiecte finanțate din surse externe, pentru care sunt prevăzute aproximativ 4,5 miliarde de lei. Printre acestea se numără modernizarea drumurilor, extinderea rețelelor de apă și canalizare, îmbunătățirea eficienței energetice, dezvoltarea agriculturii și susținerea întreprinderilor mici și mijlocii. Investițiile vor continua inclusiv prin Planul de creștere economică pentru Republica Moldova, susținut de Uniunea Europeană, și programul „Construim Moldova”.

Proiectul bugetului pentru anul viitor este fundamentat pe o creștere economică de 2,8%, o inflație estimată la 6,1% și o majorare prognozată a salariului mediu lunar de 10,7%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astfel, prin bugetul pentru 2027, Guvernul își propune să continue investițiile care contribuie la dezvoltarea economiei și îmbunătățirea serviciilor publice, asigurând, în același timp, sprijinul necesar persoanelor vulnerabile și gestionarea responsabilă a finanțelor publice.