Dacă planificați călătorii în zilele imediat următoare este bine să știți că în unele țări au fost modificate regimurile de intrare/ieșire sau deplasare, informează Realitatea.md.

De exemplu, în România este prelungită starea de alertă pe întreg teritoriul țării, astfel că deplasarea rămâne a fi restricționată, iar intrarea pe teritoriul țării vecine se face strict conform testului PCR sau a certificatului de vaccinare, cu respectarea tuturor normelor sanitare. Punctul de trecere a frontierei de stat la frontiera României cu Republica Moldova: Rădăuți-Prut, județul Botoșani, în continuare este închis temporar.

În Ucraina se menține situația de carantină adaptivă până la data de 30 iunie 2021, iar cetățenii străini pot intra în Ucraina, prezentând obligatoriu la punctul de trecere: polița de asigurare medicală, care să acopere costurile unui eventual tratament pentru COVID-19 și/sau costurile privind cheltuielile de carantină, precum și a rezultatului negativ al testării COVID-19 (prin metoda PCR), efectuat nu mai târziu de 72 ore înainte de trecerea frontierei de stat și emis în limba rusă sau engleză. Testul nu este necesar pentru copiii cu vârsta de până la 12 ani.

În Austria se menține starea de carantină: (lockdown – restricții privind libertatea de circulație) la nivel national. Părăsirea și aflarea în afara domiciliului este interzisă între orele 20.00 – 06.00. Până la 2 mai, autoritățile austriece au înăsprit libertatea de circulație în Viena și Niederösterreich. Părăsirea și aflarea în afara domiciliului este interzisă între orele 00.00 – 24.00.

Cetățenii Republicii Moldova au dreptul de a intra pe teritoriul Bulgariei la prezentarea unuia din următoarele documente: Document care atestă finalizarea schemei de vaccinare contra COVID-19; sau document care atestă rezultatul testului tip PCR.

În Franța este menținută Starea de urgență sanitară și este foarte limitată circulația, iar în Germania cetățenii Republicii Moldova pot călători doar dacă există motive care pot fi certificate la intrarea pe teritoriul Germaniei, ex: permis de ședere, contract de muncă, reuniune familială, tratament medical sau studii.

Guvernul central spaniol a decretat, până pe 9 mai 2021, starea de urgență pe întreg teritoriul Spaniei. Conform recomandărilor UE, Spania menține restricțiile temporare impuse călătoriilor neesențiale din țările terțe (inclusiv Republica Moldova) către Uniunea Europeană şi țările asociate Schengen în vederea evitării răspândirii contagierii cu COVID-19.

Pentru mai multe detalii, accesați aici.

#alertă COVID-19 #calatorii

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.