Peste două milioane de moldoveni au călătorit în țările Uniunii Europene cu pașaportul biometric după liberalizarea regimului de vize acum șapte ani. Potrivit datelor statistice, în această perioadă, frontiera de stat a fost traversată de moldoveni de peste nouă milioane de ori.

Într-un comunicat de presă emis de Ministerul Afacerilor Extrene și Integrării Europene se precizează că:

„Potrivit Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), din numărul total de călătorii se înregistrau doar aproximativ 0,3 – 0,4% de cazuri de refuz de intrare și 0,5 – 0,7% de cazuri de ședere ilegală. Prin urmare, cetățenii moldoveni manifestau o atitudine responsabilă față de această libertate.”

Libera circulație a fost însă afectată în mod esențial în urma declanșării pandemiei COVID-19 și a restricțiilor de călătorie introduse de către statele membre ale Uniunii Europene. Mai exact, în 2020, numărul beneficiarilor de regim fără vize a scăzut în comparație cu 2019 cu 2,4 ori (de la 890 974 la 366 254), iar numărul călătoriilor – cu 2,9 ori (de la 2 322 787 la 793 243).

„Situația similară s-a menținut și în anul 2021, numărul călătoriilor în primele 4 luni ale anului curent fiind în descreștere cu 2,2 ori în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent (de la 433 161 la 198 060). În același timp, s-a mărit într-un mod disproporționat rata cazurilor de refuz de intrare și cazurilor de ședere ilegală, ajungînd în 2020 la 1,1% (8 668 cazuri) și, respectiv, 2,6% (20 414 cazuri). Creșterea în cauză ar putea fi explicată prin limitarea călătoriilor în UE doar la cele esențiale și suspendarea temporară a transportului internațional de pasageri în primăvara – vara anului 2020”, precizează reprezentanții MAEIE.

Precizăm că din Spațiul Schengen fac parte:

26 din 27 state membre ale Uniunii Europene (22 state membre Schengen și 4 state candidate pentru Schengen – Bulgaria, Cipru, Croația, România, care aplică regulile Schengen), doar Irlanda reprezentînd o excepție;
Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia.

#libera circulatie #MAEIE #vize

Bulgarii votează duminică pentru alegerea președintelui, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea în Marea Neagră și al diviziunilor legate de războiul din Ucraina. Favorită în sondaje este actuala președintă, Iliana Iotova, care pledează pentru dialog cu Moscova și se opune continuării ajutorului militar acordat Kievului, scrie Digi24.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT), relatează News.ro. Potrivit celor patru sondaje publicate începând de miercuri, Iliana Iotova, care a împlinit sâmbătă 62 de ani, este creditată cu 41,1% până la 47,3% din intențiile de vot, față de 27,8%–30,6% pentru Andrei Giurov, în vârstă de 50 de ani, fost premier interimar susținut de opoziția pro-occidentală.

Liderul partidului de extremă dreaptă pro-rus „Vazrazhdane” (Renaştere), Kostadin Kostadinov, se clasează pe locul al treilea, cu un scor cuprins între 10,2% şi 12,8%.

În cazul unei victorii, Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal în funcţia de preşedinte al acestei ţări balcanice cu 6,4 milioane de locuitori. Ea ar consolida mai ales poziţia prim-ministrului, Roumen Radev, căruia i-a succedat în ianuarie după ce acesta a demisionat pentru a se lansa în campania electorală pentru alegerile parlamentare şi care, la rândul său, pledează pentru dialogul cu Moscova.

În total, 27 de perechi candidează la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte în acest prim tur, dintre care aproape jumătate sunt în mod deschis favorabile Kremlinului.

Duminică au loc alegeri și în alte state. În Brazilia, alegătorii sunt chemați la urne pentru turul al doilea al scrutinului prezidențial, în care se confruntă actualul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva, și senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. În primul tur, Flávio Bolsonaro a obținut aproximativ 47% din voturi, iar Lula da Silva – circa 45%.

Totodată, în Serbia merge la urne duminică, în contextul în care mișcarea de protest studențească de amploare încearcă să-l înlăture pe liderul populist Aleksandar Vucic care este de mult timp la putere, transmite Reuters, subliniind că acesta este cel mai dificil examen pentru Vucic din cei zece ani de când este la guvernare.

Alegerile parlamentare anticipate, convocate de Vucic în septembrie, au loc după aproape doi ani de demonstrații conduse de studenți împotriva corupției și a autoritarismului crescând, declanșate de moartea a 16 persoane în urma prăbușirii acoperișului unei gări din orașul Novi Sad în 2024. De atunci, studenții au câștigat un sprijin larg.

Prezentat de protestatari, care doresc să-l înlăture de la putere, drept un „referendum anti-Vucic”, acest scrutin este primul din 2012 care oferă celor 6,4 milioane de alegători perspectiva unei posibile schimbări la putere.

Relația cu Bruxellesul, tot mai proastă

Relațiile cu UE s-au deteriorat pe măsură ce Uniunea a devenit din ce în ce mai frustrată de lipsa reformelor din Serbia în ceea ce privește sistemul judiciar, statul de drept și corupția.

Într-un raport publicat luna aceasta, în urma unei vizite în Serbia, o delegație a Consiliului Europei, organism de apărare a drepturilor omului, a remarcat „retorica ostilă și agresivă” îndreptată împotriva oponenților politici.

Iar în septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat funeraliile publice de amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic, condamnat pentru crime de război, afirmând că acestea contravin „valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.