Peste două milioane de moldoveni au călătorit în țările Uniunii Europene cu pașaportul biometric după liberalizarea regimului de vize acum șapte ani. Potrivit datelor statistice, în această perioadă, frontiera de stat a fost traversată de moldoveni de peste nouă milioane de ori.

Într-un comunicat de presă emis de Ministerul Afacerilor Extrene și Integrării Europene se precizează că:

„Potrivit Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), din numărul total de călătorii se înregistrau doar aproximativ 0,3 – 0,4% de cazuri de refuz de intrare și 0,5 – 0,7% de cazuri de ședere ilegală. Prin urmare, cetățenii moldoveni manifestau o atitudine responsabilă față de această libertate.”

Libera circulație a fost însă afectată în mod esențial în urma declanșării pandemiei COVID-19 și a restricțiilor de călătorie introduse de către statele membre ale Uniunii Europene. Mai exact, în 2020, numărul beneficiarilor de regim fără vize a scăzut în comparație cu 2019 cu 2,4 ori (de la 890 974 la 366 254), iar numărul călătoriilor – cu 2,9 ori (de la 2 322 787 la 793 243).

„Situația similară s-a menținut și în anul 2021, numărul călătoriilor în primele 4 luni ale anului curent fiind în descreștere cu 2,2 ori în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent (de la 433 161 la 198 060). În același timp, s-a mărit într-un mod disproporționat rata cazurilor de refuz de intrare și cazurilor de ședere ilegală, ajungînd în 2020 la 1,1% (8 668 cazuri) și, respectiv, 2,6% (20 414 cazuri). Creșterea în cauză ar putea fi explicată prin limitarea călătoriilor în UE doar la cele esențiale și suspendarea temporară a transportului internațional de pasageri în primăvara – vara anului 2020”, precizează reprezentanții MAEIE.

Precizăm că din Spațiul Schengen fac parte:

26 din 27 state membre ale Uniunii Europene (22 state membre Schengen și 4 state candidate pentru Schengen – Bulgaria, Cipru, Croația, România, care aplică regulile Schengen), doar Irlanda reprezentînd o excepție;
Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia.

#libera circulatie #MAEIE #vize

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.