Japonia este pe cale să realizeze o descoperire majoră în domeniul medical: dezvoltarea sângelui artificial, o inovație care ar putea revoluționa medicina de urgență și salva numeroase vieți. Proiectul vine ca răspuns la o criză tot mai acută de donatori de sânge, cauzată de scăderea populației și de îmbătrânirea demografică.

Într-o societate unde necesarul de transfuzii rămâne ridicat, mai ales în caz de dezastre naturale sau în zone izolate, cercetătorii japonezi lucrează intens pentru a obține o alternativă sigură și eficientă la sângele uman. Sângele artificial ar elimina nevoia de testare a compatibilității și ar putea fi administrat oricui, oriunde.

Profesorul Hiromi Sakai, de la Universitatea Medicală Nara, conduce una dintre echipele de cercetare. Metoda sa presupune extragerea hemoglobinei din sângele expirat și închiderea acesteia într-o capsulă protectoare, pentru a crea celule roșii artificiale stabile și sigure din punct de vedere viral.

O altă direcție este condusă de profesorul Teruyuki Komatsu, de la Universitatea Chuo, care dezvoltă purtători artificiali de oxigen pe bază de albumină. Testele pe animale au dat rezultate promițătoare, iar cercetătorii se pregătesc pentru testarea pe oameni.

Un detaliu remarcabil: sângele artificial este de culoare mov, datorită procesării hemoglobinei. Deși aspectul este neobișnuit, funcționalitatea primează în fața aparențelor.

În iulie 2024, Universitatea Medicală Nara a anunțat începerea unui studiu clinic pe voluntari sănătoși până în martie 2025. Vor fi administrate între 100 și 400 ml de sânge artificial, iar dacă nu apar efecte adverse, testele vor fi extinse.

Un avantaj esențial este durata de valabilitate: sângele artificial poate fi păstrat până la doi ani la temperatura camerei, față de mai puțin de o lună în cazul sângelui donat.

Pentru pacienții care depind de transfuzii rapide și compatibile, această inovație reprezintă o speranță reală. Profesorul Sakai subliniază că „nevoia de sânge artificial este semnificativă, în condițiile în care nu există un substitut sigur pentru celulele roșii”.

Dacă Japonia reușește, ar putea deveni prima țară din lume care introduce sângele artificial în practica medicală curentă. Proiectul nu este doar o reușită științifică, ci și un răspuns la o necesitate umanitară urgentă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Japonia #sange artificial

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.