Imediat după decizia Comisiei Europene din 8 noiembrie 2023, exponenții și membri ai guvernării PAS au distribuit în masă o imagine pe care scrie: „Europa, amuș vin”, care s-a vrut a fi simbolică, dar s-a lăsat cu critici dure, pentru că nu respectă limba română.

„Pune-l pe prost să se roage, și asta își va sparge capul. Așa se întâmplă și cu creativitatea de pe malurile Bâcului. Chiar sunt curios, cui i-a aparținut ideea ca în bannerul de promovare a succeselor guvernării pe tărâmul integrării europene, să se folosească cuvântul „amuș vin”, dar nu formula literară „acuși vin” sau o altă formulă mai adecvată? Orice profesor de limbă română ar fi constatat greșeala în utilizarea cuvântului „amuș” în loc de „acuși”. Chiar și cu această ocazie, era necesar să subliniem încă o dată că suntem diferiți de români? În acest caz, trebuiați să mergeți până la capăt și să renunțați la grafia latină, adaptând-o în limba transnistreană: ШАНТИ АМУШ АЖУНЖИМ ЛА ЕВРОПА! Potrivit DEX, termenul de „amuș” înseamnă o groapă cu apă și var în care tăbăcarul pune pieile pentru argăsit. Cred că pielea celui care a aprobat un astfel de banner ar merita pusă „olecuțîkî „la „argăsit”, a scris Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale.

Cuvântul „amuș” există în dicționarul limbii română, doar că înseamnă, mai întâi, groapă cu apă și var în care tăbăcarul pune pieile pentru argăsit sau baie de leșie de var în care se țin pieile (înainte de argăsire) pentru a li se curăța părul. Apare ca un substantiv.

Dicționarul, totuși, îl arată și ca un adverb regional care provine de la cuvântul literar „acum/acuma”.

Reprezentanți ai PAS au mai ieșit cu „amuș” printat pe maiouri. Este vorba de fotografia în care apare Dan Perciun, actualul ministru al Educației, și deputatul Radu Marian. Atunci, li s-a atras atenția asupra faptului, dar se pare că nu l-au memorizat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#critici #Europa #limba romana #UE

Kremlinul spune că un summit Trump-Putin-Zelenski nu are sens fără un acord de pace pregătit pentru semnare, acuzând Kievul că nu vrea o „soluționare reală” a războiului.

Kremlinul a temperat luni, 31 august, așteptările privind posibilitatea unui summit de pace între președintele rus Vladimir Putin, președintele SUA Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Moscova spune că o astfel de întâlnire nu ar avea rost fără să existe un acord de pace, gata să fie semnat.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că o întâlnire între cei trei lideri ar putea avea loc doar dacă ar exista un acord pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit Kyiv Post.

„Cunoașteți bine poziția șefului nostru de stat: o astfel de întâlnire este posibilă doar pentru a parafa acorduri”, a declarat Dmitri Peskov, adăugând că ajungerea la o înțelegere ar fi un „proces foarte complex”, cu multe aspecte de luat în calcul, scrie Mediafax.

Acesta a acuzat, de asemenea, Kievul că refuză să urmărească ceea ce Moscova numește o „soluționare reală” a războiului.

Reacția Kremlinului nu a fost întâmplătoare. Directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unui summit trilateral în timpul unei vizite secrete la Moscova, pe 25 august. Surse citate de Axios au spus că Ratcliffe a discutat despre posibilitatea unei întâlniri între Trump, Putin și Zelenski.

Președintele SUA a lansat pentru prima dată ideea unui summit trilateral în august 2025, declarând că pregătirile erau în curs și că întâlnirea ar putea avea loc în termen de două săptămâni. La mai bine de un an distanță, summitul nu a avut loc.

Potrivit publicației „The Wall Street Journal”, Trump l-a trimis personal pe Ratcliffe la Moscova, fără să îi informeze dinainte pe unii dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi și pe comandanții militari.

În timpul vizitei, directorul CIA s-a întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt din domeniul securității, printre care șeful SVR, Serghei Narîșkin, și directorul FSB, Alexandr Bortnikov.

Surse citate de Axios au afirmat că John Ratcliffe a încercat să afle dacă șefii serviciilor de securitate rusești l-ar putea convinge pe Vladimir Putin să revină la negocieri.

Publicația „The New York Times” a relatat că Ratcliffe i-a prezentat lui Bortnikov o „evaluare sumbră” a situației armatei și economiei rusești, cerând Moscovei să ajungă la un acord înainte ca poziția sa să se înrăutățească.

Totuși, ultimele declarații ale Kremlinului arată că Vladimir Putin este încă departe de a accepta orice discuții. După vizita lui Ratcliffe, șeful Biroului Prezidențial ucrainean, Kyrylo Budanov, a spus că discuțiile mediate de SUA între delegațiile ucraineană și rusă ar putea avea loc în septembrie.

Dar Kievul rămâne sceptic în privința deciziilor Moscovei. Adjunctul lui Budanov, Pavlo Palisa, a spus că Vladimir Putin a ordonat armatei rusești să pregătească scenarii pentru o ofensivă în nordul Ucrainei, inclusiv posibile înaintări spre Kiev și Cernihiv.

Tot Kremlinul continuă să ceară Ucrainei să cedeze restul teritoriilor din Donbas aflate încă sub control ucrainean. Forțele Kievului controlează în prezent aproximativ 20% din acest teritoriu.