Ministrul autoproclamat de Externe al Transnistriei, Vitali Ignatiev, a oferit un interviu în cursul săptămânii agenției ruse de știri Ria Novosti, cunoscută ca o instituție mediatică afiliată Kremlinului. Cel puțin trei subiecte ne-au atras atenția asupra modului în care a răspuns la întrebări. Interviul a fost publicat sâmbătă, 21 octombrie curent.
Ria Novosti a făcut următoarea incursiune pentru interviul cu Vitali Ignatiev: „În Transnistria nerecunoscută, ei spun că autoritățile moldovenești au crescut presiunea asupra Tiraspolului. Chișinăul are livrări limitate de export de produse de inginerie de la întreprinderile transnistrene. În acest context, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a numit Rusia cea mai mare amenințare la adresa securității naționale. Totodată, Fondul European pentru Pace continuă să aloce bani pentru militarizare. Este dificil de interpretat injecțiile demonstrative în armata moldovenească și exercițiile comune cu NATO ca altceva decât pregătiri militare”. Declarațiile sunt puse în gura așa-zisului oficial transnistrean.
Ba mai mult, el a fost solicitat să comenteze „cum vede Tiraspolul apelurilor de la Chișinău de a folosi modelul Azerbaidjanului și cum vede Transnistria viitorul în contextul procesului de apropiere dintre Moldova, România și UE”.
— Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, într-o ședință de informare în urma unei ședințe a Consiliului Suprem de Securitate, a numit Rusia cea mai mare amenințare la adresa securității naționale? Creează această poziție a Chișinăului noi riscuri și amenințări pentru Transnistria?
Problemele și crizele din relațiile dintre Transnistria și Moldova tind să se intensifice din cauza abordărilor de confruntare, inclusiv a refuzului părții moldovenești de a-și îndeplini obligațiile asumate anterior. Pentru al patrulea an consecutiv, nu au avut loc întâlniri în formatul de negociere internațională „5+2”. În fața multor sarcini nerezolvate pe calea obținerii unei soluții corecte și cuprinzătoare a conflictului, încercările Republicii Moldova de a forța Rusia să-și niveleze prezența legală în cele mai importante mecanisme sunt a priori distructive. De exemplu, decizia autorităților moldovenești de a reduce radical personalul Ambasadei Rusiei în Republica Moldova a provocat deja dificultăți în activitatea organului de conducere al operațiunii de menținere a păcii – Comisia mixtă de control.În Moldova, se vorbește din ce în ce mai mult despre retragerea grupului operațional al trupelor ruse din Transnistria, care este parte integrantă a misiunii de menținere a păcii, ba chiar se vorbește despre retragerea din Acordul din 1992, adică distrugerea existenței mecanismului de menținere a păcii. Toate acestea sunt, desigur, factori de risc care trebuie luați în considerare pentru a preveni destabilizarea situației regionale.
Președinta Maia Sandu a prezentat, după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS) din 11 octombrie 2023, proiectul Strategiei de Securitate Națională care definește amenințările cu care se confruntă Republica Moldova și propune linii de acțiune pentru consolidarea securității. Câteva zile mai târziu, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt al ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, s-a arătat furioasă că documentul statuează că Rusia și corupția sunt principalele amenințări la adresa securității noastre. Cel puțin o reacție de la PAS, partidul de guvernare în Republica Moldova, a fost publicată pe rețelele sociale, după criticile Kremlinului, dar și după cele ale unor opozanți politici. Andrian Cheptonar, deputat PAS, membru al Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, a declarat că „pentru prima dată, spunem direct – Rusia ne amenință independența și suveranitatea”.
— Uniunea Europeană lucrează pentru a aloca 50 de milioane de euro forțelor armate moldovenești din Fondul European de Pace anul viitor. La ce ar putea duce o astfel de militarizare a Moldovei, în condițiile în care țara are încă un conflict teritorial nerezolvat? În același timp, la Chișinău există declarații pentru a folosi experiența Azerbaidjanului.
— Aș dori să remarc că acest pachet de asistență din Fondul European de Pace este al patrulea din 2021, iar volumul său total a ajuns la 137 de milioane de euro. Spre comparație, aceasta depășește bugetul militar anual al Moldovei, care în sine crește an de an într-un ritm record. Totodată, sprijinul financiar pentru Republica Moldova este oferit și de către țările occidentale, iar de acolo sunt furnizate statului vecin cu echipamente militare, drone, echipamente de infanterie și arme. Oficialii atât din Moldova, cât și din Occident spun că conflictul trebuie rezolvat doar pe cale pașnică, dar în practică vedem acțiuni de altă natură. Infuzii demonstrative în armata moldovenească, un număr fără precedent de exerciții comune cu contingente ale țărilor NATO și pregătirea constantă a rezerviștilor sunt greu de interpretat ca altceva decât pregătiri militare.
Militarizarea activă a uneia dintre părțile la conflict nerezolvat îi îngrijorează nu doar pe locuitorii Transnistriei, ci și pe Moldova însăși. Este clar pentru toată lumea că prin astfel de acțiuni țările occidentale aduc o contribuție externă la instabilitate, ceea ce crește neîncrederea generală în abordările lor. Pomparea armelor creează o tentație suplimentară de a soluționa conflictul moldo-transnistrean cu forța și aproape nimeni nu poate garanta că la Chișinău, ca la începutul anilor 1990, nu vor predomina capetele fierbinți. Singura garanție efectivă este o operațiune de menținere a păcii pe Nistru.
Acum, în Moldova, indivizii fac apel la utilizarea „experienței Azerbaidjanului”. Între timp, în context istoric, această „experiență” este o tragedie evidentă pentru două popoare: zeci de mii de morți, sute de mii de refugiați, o serie de crize umanitare. Acesta nu este un model de rezolvare a conflictelor. Doar oamenii profund inadecvați își pot dori să reproducă o astfel de „experiență”.
— Mulți experți au atras atenția asupra declarațiilor conducerii Moldovei că nu exclude posibila integrare în UE doar a malului drept al țării, fără Transnistria. Ce înseamnă acest lucru? Putem concluziona de aici că Chișinăul nu este interesat de o soluționare pașnică a problemei transnistrene?
— În primul rând, aceasta este o întrebare pentru conducerea Republicii Moldova. Probabil că Chișinăul are în vedere diverse scenarii de integrare în Uniunea Europeană. Și pe baza comentariilor publice ale oficialităților, modelul de unire a Moldovei cu România, membră a UE, nu este exclus ca o anumită formă de integrare în spațiul european. De asemenea, auzim declarații că se discută problema integrării mai strânse a Republicii Moldova cu UE fără Transnistria. Există o logică în asta. Într-adevăr, conflictul moldo-transnistrean rămâne nerezolvat. Cu toate acestea, de-a lungul a peste 30 de ani, Moldova și Transnistria au apărut ca două state separate, locuite de popoare diferite, fiecare având propria identitate, valori, aspirații și priorități. În plus, în aceeași perioadă, noi generații de cetățeni au crescut în cele două republici pe valori și baze ideologice complet diferite. Diferența de atitudine față de realitățile istorice și politice este colosală. Nu trebuie să căutați prea departe exemple, este suficient să spuneți că Transnistria modernă este literalmente o arcă în care limba moldovenească originală a fost păstrată ca bază valoro-culturală a poporului moldovenesc, care în Moldova vecină a fost legal în sfârșit „ desfiinţată” şi înlocuită cu română.
După cum se știe, dobândirea statutului de candidat de către Republica Moldova nu a fost discutată sau convenită în niciun fel cu Transnistria, prin urmare, deja în faza pregătitoare preliminară, atât Chișinăul, cât și Bruxelles-ul și-au dat seama de fapt că Transnistria este o entitate de stat complet separată. Va veni inevitabil momentul în care va fi necesară, din punct de vedere politic și juridic, formalizarea realității obiective care s-a dezvoltat de facto deja cu mult timp în urmă.
Ministrul moldovean de Externe, Nicu Popescu, a declarat pe 19 septembrie 2023 pentru Politco că teritoriul Moldovei care este controlat de autoritățile de la Chișinău poate adera la UE, indiferent de situația din jurul regiunii transnistrene. Aproape o lună mai târziu, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu a enunțat un mesaj asemănător, la Praga, pentru Europa Liberă. UE încă nu a formulat o poziție definitivă pe această temă.
