În lumea politică de peste Prut se discută despre plecarea lui Klaus Iohannis din funcția de președinte al României și preluarea de către el a mandatului de șef al Consiliului European. Speculațiile au loc pe fundalul zvonurilor că interimar la Consiliul European ar putea deveni premierul ungar Viktor Orban.

În PNL se vehiculează că dacă Iohannis demisionează din funcția de președinte, mandatul lui va fi preluat de Nicolae Ciucă, potrivit unei analize publicate de Digi24 În aceste circumstanțe, ar crește și șansele lui să preia mandatul prezidențial după alegerile din 2024 în România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Șansele lui Iohannis de a deveni președinte al Consiliul European devin mai mari în contextul discuțiilor precum că ar putea fi ales cel mai longeviv om politic, iar candidați ar fi președintele român și premierul ungar, UE încercând să evite pe cât de posibil scenariul în care ultimul ar prelua mandatul.

Decizia privind plecarea lui Iohannis la Bruxelles ar putea însemna avantaj pentru PNL la viitoarele alegeri prezidențiale din România. Pe de altă parte, se presupune că PSD și Marcel Ciolacu, care exercită funcția de premier și ar urma să candideze la prezidențialele din România, nu se va opune ca un politician român să ocupe președinția Consiliului European.

Charles Michel a anunțat că planifică să candideze la alegerile europarlamentare în 2024. Dacă până atunci liderii europeni nu vor ajunge la un numitor comun privind succesorul actualului președinte al Consiliului, mandatul ar putea fi preluat de Viktor Orban, deoarece Ungaria preia președinția rotativă a UE în iulie 2024.

#Charles Michel #Consiliul European #Klaus Iohannis #presedinte #Romania

Comisia Europeană propune interzicerea accesului copiilor sub 13 ani la rețelele de socializare și stabilirea vârstei de 15 ani pentru crearea unui cont propriu pe aceste platforme. În timp ce inițiativa urmează să fie examinată de Parlamentul European și Consiliul UE, echipa Realitatea a întrebat oamenii din Capitală ce părere au despre această măsură, dacă sunt de acord cu limitarea accesului minorilor la rețelele sociale și cine ar trebui să decidă de la ce vârstă copiii pot utiliza aceste platforme.

„Este foarte corect, pentru că până la vârsta de 13 ani, poate și mai târziu, copilul nu poate decide ce este și ce nu este pentru el. Acum sunt plasate diferite lucruri care nu sunt pentru copii. Cred că părinții sunt de acord. Sunt foarte multe riscuri, fake-uri, pe care copilul nu le înțelege.”

„Rețelele de socializare nu prea sunt verificate, iar conținutul nu este suficient restricționat. Consider că este prea mult pentru copii. Și din cauza jocurilor, copiii ajung să facă tot felul de probleme.”

„Mi se pare o idee bună. În ziua de azi, copiii sunt tot mai captați de rețelele de socializare și de telefoane.”

„Văd mai multe lucruri urâte decât bune. Acum, tineretul trebuie să aibă educație, să fie mai respectuos.”

„Sigur că ar fi bine să protejăm copiii. Acum au acces liber la orice tip de informație. Sunt foarte activi pe aceste rețele și sunt multe informații care le fac rău.”

„Am auzit despre asta, dar cred că nu este atât de important. Cred că părinții copiilor pot să facă propria alegere. Nu este o idee bună.”

„Le afectează creierul. Stau doar pe Facebook, nu se plimbă, copiii nu interacționează unul cu altul. Nu este deloc bine. Trebuie adoptate niște legi.”

Inițiativa Comisiei Europene privind restricționarea accesului copiilor la rețelele de socializare urmează să fie discutată de Parlamentul European și Consiliul UE. Documentul se bazează pe recomandările unui grup special de peste 60 de experți în siguranța copiilor în mediul online, convocat în martie 2026. Totodată, potrivit Eurobarometrului special privind deceniul digital din 2026, 92% dintre europeni consideră că protecția copiilor și tinerilor în mediul online trebuie să fie o prioritate majoră.