În lumea politică de peste Prut se discută despre plecarea lui Klaus Iohannis din funcția de președinte al României și preluarea de către el a mandatului de șef al Consiliului European. Speculațiile au loc pe fundalul zvonurilor că interimar la Consiliul European ar putea deveni premierul ungar Viktor Orban.

În PNL se vehiculează că dacă Iohannis demisionează din funcția de președinte, mandatul lui va fi preluat de Nicolae Ciucă, potrivit unei analize publicate de Digi24 În aceste circumstanțe, ar crește și șansele lui să preia mandatul prezidențial după alegerile din 2024 în România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Șansele lui Iohannis de a deveni președinte al Consiliul European devin mai mari în contextul discuțiilor precum că ar putea fi ales cel mai longeviv om politic, iar candidați ar fi președintele român și premierul ungar, UE încercând să evite pe cât de posibil scenariul în care ultimul ar prelua mandatul.

Decizia privind plecarea lui Iohannis la Bruxelles ar putea însemna avantaj pentru PNL la viitoarele alegeri prezidențiale din România. Pe de altă parte, se presupune că PSD și Marcel Ciolacu, care exercită funcția de premier și ar urma să candideze la prezidențialele din România, nu se va opune ca un politician român să ocupe președinția Consiliului European.

Charles Michel a anunțat că planifică să candideze la alegerile europarlamentare în 2024. Dacă până atunci liderii europeni nu vor ajunge la un numitor comun privind succesorul actualului președinte al Consiliului, mandatul ar putea fi preluat de Viktor Orban, deoarece Ungaria preia președinția rotativă a UE în iulie 2024.

#Charles Michel #Consiliul European #Klaus Iohannis #presedinte #Romania

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.