Obiceiuri şi tradiţii străvechi de Dragobete. Superstiţii şi credinţe populare de Dragobete. Pe 24 februarie se celebrează Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români.

Ziua lui Dragobete, zeul tinereţii, al veseliei şi al iubirii are origini străvechi. Dragobete este un personaj preluat de la vechii daci şi transformat ulterior într-un protector al tinerilor şi patron al iubirii. Urmând firul anumitor legende populare, se pare că Dragobete (numit şi “Cap de primăvară”, “Năvalnicul” sau “Logodnicul Păsărilor”) nu era nimeni altul decât fiul babei Dochia, un flăcău extrem de chipeş şi iubăreţ, care seducea femeile ce îi ieşeau în cale. Dragobete a rămas însă până în ziua de astăzi ca simbolul suprem al dragostei autohtone, scrie ziarulunirea.ro.

Obiceiuri şi tradiţii străvechi de sărbătoarea Dragobetelui

Sărbătoarea Dragobetelui are o simbolistică bogată şi interesantă. Dragobetele îngemănează în esenţă sa atât începutul, cât şi sfârşitul – începutul unui nou anotimp şi al reînsufleţirii naturii, sfârşitul desfătărilor lumeşti căci începe Postul Sfânt al Paştelui.

“Dragobetele săruta fetele”

În vremuri de demult (în anumite zone chiar şi astăzi!), în această zi de mare sărbătoare, tinerii îmbrăcaţi în straie frumoase, cuvincioase obişnuiau să se strângă în păduri şi să culeagă în buchetele cele dintâi flori ale primăverii.

Culesul florilor se continua cu voie bună şi cântece, cu un fel de joc numit “zburătorit”. La ceasul prânzului, fetele porneau în fugă către sat, iar băieţii le fugăreau, încercând să le prindă şi să le dea un sărutat. Dacă băiatul îi era drag fetei, aceasta se lăsa prinsă, ulterior având loc şi sărutul considerat echivalent al logodnei şi al începutului iubirii între cei doi. Înspre seara, logodna urma să fie anunţată comunităţii satului şi membrilor familiei.

Cei care participau la sărbătoare, respectând tradiţia, erau consideraţi a fi binecuvântaţi în acel an. Ei vor avea parte de belşug, fiind feriţi în schimb de boli şi febră. Conform anumitor superstiţii din bătrâni, cei care nu sărbătoreau această zi erau pedepsiţi să nu poată iubi în acel an. Acest obicei a dat naştere celebrei strigături sau ameninţări glumeţe “Dragobetele săruta fetele !”.

Dacă vremea era mohorâtă în această zi, dacă era foarte frig, ploua sau ningea, tinerii se strângeau într-o casă “să facă de Dragobete”, să petreacă, să lege prietenii, să se ţină de jocuri şi ghiduşii. În anumite zone, fetele tinere obişnuiau să arunce acuzaţii pentru farmecele de urâciune făcute împotriva rivalelor în iubire. De asemenea, tinerii flăcăi îşi crestau uşor braţul în forma unei cruci şi îşi atingeau tăieturile rostind jurământul de a rămâne pe viaţa fraţi de sânge.

Cu ocazia acestei zile, bătrânii satului acordau o îngrijire specială animalelor din ogradă, dar şi păsărilor. Bătrânii credeau că în această zi păsările îşi aleg perechea pe viaţă şi se urnesc în construirea cuiburilor. La sfârşit de iarnă şi început de primăvară, Dragobete oficia nunţirea păsărilor în cer. Sacrificarea animalelor este interzisă în această zi. În rostul împerecherii păsărilor nu ai voie să intervii, se crede…

Obiceiuri şi tradiţii străvechi de Dragobete.

Superstiţii şi credinţe populare de Dragobete. Pe 24 februarie se celebrează Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români

În anumite zone ale ţării, în această zi, tinerii îşi unesc destinele prin logodnă, promiţându-şi credinţa şi iubire.

Superstiţii şi credinţe populare de Dragobete

În vremuri de demult exista obiceiul ca fetele tinere necăsătorite să strângă zăpada rămasă pe alocuri, zăpada cunoscută drept “zăpada zânelor”. Apa rezultată prin topire era considerată ca având proprietăţi magice în iubire şi în descântecele de iubire, dar şi în ritualurile de înfrumuseţare. Se credea că această zăpadă s-a născut din surâsul zânelor. Fetele îşi clăteau chipul cu această apă pentru a deveni la fel de frumoase şi atrăgătoare ca şi zânele.

În această zi, fetele trebuie să se întâlnească cu persoane de sex masculin. Altfel nu vor avea deloc parte de iubire de-a lungul întregului an… Totodată, în sate se credea că fetele care ating un bărbat dintr-un sat învecinat vor fi drăgăstoase tot timpul anului.

În anumite sate uitate ale României, din pământ se scot rădăcini de spânz pe care oamenii le folosesc ulterior drept leac pentru vindecarea anumitor boli.

Este obligatoriu ca în această zi bărbaţii să se afle în relaţii cordiale cu persoanele de sex feminin. Bărbaţii nu au voie să necăjească femeile şi nici să se angajeze în gâlcevi căci astfel îi aştepta o primăvară cu ghinion şi un an deloc prielnic. Atât băieţii, cât şi fetele au datoria de a se veseli în această zi pentru a avea parte de iubire întreg anul.

Dacă vor ca iubirea să rămână vie de-a lungul întregului an, tinerii care formează un cuplu trebuie să se sărute în această zi.

Lucrările câmpului, ţesutul, cusutul, treburile grele ale gospodăriei nu sunt permise în această zi. În schimb, curăţenia este permisă, fiind considerată aducătoare de spor şi prospeţime.

Nu ai voie să plângi de Dragobete

Nu ai voie să plângi în ziua de Dragobete. Se spune că lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri şi supărări în lunile care vor urma.

Fetele tinere îşi pun busuioc sub pernă

În unele zone ale ţării, ajunul Dragobetelor este asemănător ca simbolistica noptii de Bobotează. Fetele tinere, curioase să îşi afle ursitul, îşi pun busuioc sfinţit sub pernă, având credinţa că Dragobetele le va ajuta să găsească iubirea adevărată.

#dragobete #sarbatoare

Europa se încălzește mai repede decât orice alt continent, iar efectele crizei climatice sunt tot mai grave: numai în această vară, valurile de căldură au provocat zeci de mii de decese. Fenomenul este amplificat de modificarea tiparelor meteorologice, încălzirea accelerată a Arcticii, reducerea stratului de zăpadă și scăderea poluării aerului, scrie The Guardian.

Întreaga planetă se încălzește, deoarece emisiile de carbon generate de arderea combustibililor fosili rețin tot mai multă căldură în atmosferă. Europa se încălzește însă de aproape două ori mai repede decât media globală. În prezent, temperatura medie de pe continent este cu 2,5 grade Celsius mai ridicată decât înainte de utilizarea pe scară largă a combustibililor fosili.

La nivel mondial, creșterea medie este de 1,4 grade Celsius. De la jumătatea anilor ’90, temperaturile din Europa au crescut cu 0,56 grade Celsius pe deceniu. Prin comparație, ritmul încălzirii a fost de 0,42 grade Celsius pe deceniu în America de Nord, de 0,36 grade Celsius în Africa și de 0,27 grade Celsius în America de Sud, transmite Digi24.

Tiparele meteorologice ale Europei s-au schimbat

Uscatul se încălzește mai ușor decât oceanele vaste și adânci, motiv pentru care temperaturile cresc mai repede pe continente decât pe mări. În Europa, modificarea circulației atmosferice a favorizat apariția unor valuri de căldură estivale mai frecvente și mai intense. Un exemplu este valul de căldură fără precedent din iunie 2026, când o masă uriașă de aer fierbinte a rămas blocată deasupra continentului sub o „cupolă de căldură”.

Oamenii de știință cercetează în continuare rolul încălzirii globale în modificarea circulației atmosferice, însă existența unei legături între cele două fenomene pare din ce în ce mai probabilă. „Observăm schimbări semnificative din punct de vedere statistic în distribuția presiunii atmosferice la suprafață și în alți indicatori ai circulației atunci când analizăm tendințele din ultimii 40 de ani sau chiar mai mult.

La această scară de timp, este mai probabil ca aceste schimbări să fie asociate crizei climatice decât variabilității naturale”, a explicat Samantha Burgess, de la Serviciul Copernicus privind Schimbările Climatice al Uniunii Europene. Aceste modificări ar putea avea legătură cu schimbarea curentului-jet, un flux rapid de aer de la mare altitudine, care influențează puternic vremea din Europa și este, la rândul său, afectat de creșterea temperaturilor.

Încălzirea accelerată a Arcticii influențează Europa

Arctica este regiunea planetei care se încălzește cel mai rapid. Gheața albă reflectă în mod normal cea mai mare parte a luminii solare înapoi în spațiu, însă se topește într-un ritm accelerat. Apa mai întunecată a oceanului, rămasă expusă după topirea gheții, absoarbe mult mai multă căldură. Creșterea temperaturii accelerează apoi topirea gheții, alimentând un cerc vicios. Influența acestui fenomen este resimțită puternic în Europa, deoarece o parte semnificativă a continentului se află relativ aproape de regiunea arctică.

Suprafața acoperită de zăpadă s-a redus considerabil

În trecut, cea mai mare parte a Europei era acoperită de zăpadă în timpul iernii. La fel ca gheața marină din Arctica, zăpada reflecta lumina soarelui și contribuia la menținerea unor temperaturi mai scăzute. Criza climatică reduce însă suprafețele acoperite de zăpadă. În martie 2025, stratul de zăpadă din Europa se întindea pe aproximativ 1,3 milioane de kilometri pătrați, cu 31% sub media perioadei 1991–2020. Suprafața pierdută este comparabilă cu teritoriile Franței, Italiei, Germaniei, Elveției și Austriei luate împreună. A fost a treia cea mai redusă întindere a stratului de zăpadă de la începutul măsurătorilor, în 1983.

Aerul mai curat face mai vizibil efectul emisiilor de carbon

Reducerea poluării aerului în Europa reprezintă un progres important, în condițiile în care aceasta provoacă anual milioane de decese la nivel mondial. Totuși, aerul mai curat face mai evident efectul creșterii concentrației de dioxid de carbon din atmosferă. Particulele poluante pot reflecta razele Soarelui fie direct, fie prin favorizarea formării norilor, împiedicând astfel o parte din căldură să ajungă la sol. Un număr mai mic de particule înseamnă că este reflectată mai puțină radiație solară, iar efectul căldurii reținute de gazele cu efect de seră devine mai puternic.

Reducerea poluării ar putea avea legătură și cu intensificarea blocajelor atmosferice, care mențin pentru perioade mai lungi aceleași condiții meteorologice deasupra unei regiuni. Cercetătorii nu pot stabili deocamdată în ce măsură contribuie fiecare dintre cei patru factori la încălzirea accelerată a Europei, însă speră să prezinte o estimare anul viitor. „Ceea ce putem spune este că importanța fiecărui factor variază în funcție de anotimp. Influența încălzirii Arcticii este importantă toamna și iarna, iar schimbările circulației atmosferice produse de la sfârșitul anilor ’70 au o semnificație statistică mai mare vara”, a precizat Burgess.

Reducerea poluării aerului este mai pronunțată iarna, în special ca urmare a scăderii utilizării cărbunelui pentru încălzirea locuințelor. Tot în sezonul rece se resimt și efectele reducerii stratului de zăpadă. În ultimele decenii, încălzirea din timpul iernii a fost cea mai accentuată în nordul Europei, în timp ce vara temperaturile au crescut cel mai mult în sud-estul continentului.

Costurile crizei climatice ating „niveluri de urgență națională”

Încălzirea accelerată provoacă tot mai multe decese și intensifică incendiile de vegetație și seceta. Surplusul de căldură acumulat în sistemul climatic amplifică, de asemenea, furtunile, ploile torențiale și inundațiile.

Aceste fenomene afectează profund viața oamenilor și activitățile economice de pe întregul continent și vor continua să se agraveze până când emisiile nete vor fi reduse la zero. Sunt necesare atât reducerea rapidă a emisiilor de dioxid de carbon, cât și adoptarea unor măsuri urgente pentru protejarea populației. „Costurile îngrozitoare ale acestei crize climatice – atât cele umane, cât și cele economice – ating acum niveluri de urgență națională.

Este clar ce trebuie făcut: să renunțăm mai repede la cărbune, petrol și gaze, să dezvoltăm energia regenerabilă și să protejăm oamenii”, a declarat la sfârșitul lunii iulie Simon Stiell, șeful ONU pentru climă.