După numirea directorului CNA, au început căutările pentru noul șef al Procuraturii Anticorupție. Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a aprobat astăzi regulamentul concursului în baza căruia urmează a fi selectat noul șef al Procuraturii Anticorupție.

„Regulamentul este elaborat pentru desfășurarea concursului pentru procuraturile specializate. Astăzi avem funcții vacante în ambele procuraturi specializate. Care este argumentul că doar pentru Procuratura Anticorupție propuneți inițierea concursului, nu și la PCCOCS? Poate e cazul de anunțat concurs și pentru funcțiile de adjuncți, care la fel sunt vacante pentru aceste procuraturi? Noi subiectul acesta îl tot amânăm din toamnă, iar legea spune că odată ce funcțiile devin vacante, trebuie anunțat concurs”, a spus membrul CSP, Eduard Varzar.

Deși ambele procuraturi specializate (PA și PCCOCS) sunt fără conducere, ministrul Justiției a propus ca, inițial, să fie identificată persoana pentru funcția de șef la Anticorupție, întrucât lupta cu corupția este prioritatea zero a guvernării.

„Concursul pentru funcția de procuror-șef al procuraturilor specializate se inițiază de către CSP. Modul de organizare și desfășurare a fiecărei etape va fi detaliat în regulamentul ce urmează a fi aprobat. Problema combaterii corupției este problema nr1. Ieri, a fost numit un director la CNA, acum este nevoie de repornit motoarele anume aici și de ajutat Procuratura Anticorupție, care are anumite merite, dar are probleme de cadre, în sensul numărului mic. Vreau să creăm premisele necesare ca să fie accelerat procesul de luptă cu marea corupție”, a spus Sergiu Litvinenco.

Potrivit regulamentului, aprobat de CSP, pentru selectarea procurorului șef al Procuraturii Anticorupție se instituie o comisie specială, care realizează preselecția candidaților. Comisia specială este constituită din 3 membri numiți de CSP, un membru numit de președintele Republicii Moldova și un membru numit de ministrul Justiției. De asemenea, din comisie face parte un psiholog fără drept de vot. Candidații selectați de comisia de evaluare sunt transmiși CSP pentru selecția finală.

#concurs #CSP #Procuratura Anticoruptie.

Capitala este destinația principală a migrației interne, în special a tinerilor care vin din alte regiuni ale țării. De aceea, pentru susținerea familiilor tinere, în cadrul procesului de reactualizare a Planului Urbanistic General Chișinău 2040, sunt propuse măsuri privind extinderea rețelei de creșe și grădinițe și corelarea dezvoltării rezidențiale cu infrastructura socială, transmite IPN.

Datele au fost prezentate în cadrul consultărilor publice dedicate Studiului de Fundamentare Socio-Demografic, elaborat în cadrul procesului de reactualizare a PUG. Prezent la eveniment, autorul studiului, sociologul Alexandru Toth, a precizat că municipiul Chișinăul concentrează aproape o treime din populația țării. Creșterea demografică a generat presiuni asupra pieței imobiliare: cererea de locuințe depășește oferta, iar prețurile au crescut mai repede decât veniturile, ceea ce afectează în special tinerii și familiile cu venituri medii.

În acest context, autorul studiului recomandă politici de dezvoltare care să sprijine familiile tinere, inclusiv prin asigurarea unui număr suficient de locuri în creșe și grădinițe, servicii și locuințe mai accesibile. La nivelul învățământului general, școlile devin tot mai aglomerate, iar grădinițele funcționează la capacitate maximă. În acest context, extinderea rețelei școlare trebuie corelată cu dezvoltarea zonelor rezidențiale. El a adăugat că planificarea urbană ar trebui să țină cont de relația dintre locuințele nou construite și serviciile disponibile în proximitate, astfel încât copiii să poată avea acces la școli și grădinițe cât mai aproape de casă.

O altă prioritate este adaptarea orașului la procesul de îmbătrânire a populației. Persoanele de peste 60 de ani reprezintă în prezent aproximativ 21% din populația municipiului, iar ponderea acestora este prognozată să crească. În acest sens, autorul studiului menționează că sunt necesare servicii de îngrijire la domiciliu, infrastructură pietonală accesibilă, transport adaptat nevoilor persoanelor vârstnice, spații publice accesibile și locuințe adaptate. Alexandru Toth a subliniat că infrastructura urbană trebuie să fie dezvoltată etapizat, în funcție de evoluția reală a populației.

Potrivit analizelor demografice, creșterea populației Chișinăului în perioada dintre recensămintele din 2014 și 2024 nu s-a datorat creșterii natalității, ci în principal migrației interne. Chișinăul a ajuns la peste 720 de mii de locuitori, potrivit datelor Recensământului populației și locuințelor din 2024. Este cel mai înalt nivel al populației înregistrat până acum în municipiu și reprezintă o creștere de aproape 17% față de recensământul din 2014.