Concursul pentru selectarea candidatului la funcția de procuror – șef al Procuraturii Anticorupție a fost extins până la data de 11 aprilie. Decizia a fost luată de Consiliul Superior al Procurorilor, în contextul în care, din cauza războiului din Ucraina, niciun expert internațional nu dorește să facă parte din comisia de preselecție a candidaților. Ministrul Justiției și-a exprimat speranța că până la data de 11 aprilie, criza regională va fi soluționată, fapt ce va determina specialiștii internaționali să accepte să vină în Republica Moldova pentru a face parte din comisia de preselecție.

Potrivit legii, candidatul la funcția de procuror-șef al Procuraturii specializate este selectat prin concurs public, care cuprinde următoarele etape:

preselecția candidaților de către o comisie specială instituită de Consiliul Superior al Procurorilor
selecția candidatului de către Consiliul Superior al Procurorilor

Criteriile și modul de evaluare a candidaților la etapa de preselecție sunt stabilite de o comisie specială, creată din experți naționali și internaționali.

„În cadrul comisiei de preselecție urmează a fi constituită o comisie din care 3 membri sunt experți internaționali, în condițiile situației regionale și a lipsei componenței depline a acestei comisii de preselecție propun ca să extindem termenul limită până pe data de 11 aprilie, sperăm că până atunci situația va fi mai bună” , a spus ministrul Sergiu Litvinenco.

Unii membri ai CSP s-au arătat nemulțumiți de prelungirea repetată a concursului la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție.

„Noi avem deja două cereri înregistrate și până la sfârșitul zilei e posibil să mai apară câteva” a spus Eduard Varzar, membru al Consiliului Superior al Procurorilor.

„Avem identificat măcar un expert internațional? Pentru ca societatea să aibă încredere în această comisie, ea urmează a fi constituită în majoritate din experți în afara țării”, a menționat ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.

Concursul pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție a fost demarat la 4 februarie, iar termenul de depunere a dosarelor a fost prelungit de mai multe ori. Astăzi cu votul majorității membrilor CSP, termenul de depunere a dosarelor a fost prelungit, din nou, până la data de 11 aprilie.

#concurs #CSP #Procuratura Anticoruptie.

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china