Concursul pentru selectarea candidatului la funcția de procuror – șef al Procuraturii Anticorupție a fost extins până la data de 11 aprilie. Decizia a fost luată de Consiliul Superior al Procurorilor, în contextul în care, din cauza războiului din Ucraina, niciun expert internațional nu dorește să facă parte din comisia de preselecție a candidaților. Ministrul Justiției și-a exprimat speranța că până la data de 11 aprilie, criza regională va fi soluționată, fapt ce va determina specialiștii internaționali să accepte să vină în Republica Moldova pentru a face parte din comisia de preselecție.

Potrivit legii, candidatul la funcția de procuror-șef al Procuraturii specializate este selectat prin concurs public, care cuprinde următoarele etape:

preselecția candidaților de către o comisie specială instituită de Consiliul Superior al Procurorilor
selecția candidatului de către Consiliul Superior al Procurorilor

Criteriile și modul de evaluare a candidaților la etapa de preselecție sunt stabilite de o comisie specială, creată din experți naționali și internaționali.

„În cadrul comisiei de preselecție urmează a fi constituită o comisie din care 3 membri sunt experți internaționali, în condițiile situației regionale și a lipsei componenței depline a acestei comisii de preselecție propun ca să extindem termenul limită până pe data de 11 aprilie, sperăm că până atunci situația va fi mai bună” , a spus ministrul Sergiu Litvinenco.

Unii membri ai CSP s-au arătat nemulțumiți de prelungirea repetată a concursului la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție.

„Noi avem deja două cereri înregistrate și până la sfârșitul zilei e posibil să mai apară câteva” a spus Eduard Varzar, membru al Consiliului Superior al Procurorilor.

„Avem identificat măcar un expert internațional? Pentru ca societatea să aibă încredere în această comisie, ea urmează a fi constituită în majoritate din experți în afara țării”, a menționat ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.

Concursul pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție a fost demarat la 4 februarie, iar termenul de depunere a dosarelor a fost prelungit de mai multe ori. Astăzi cu votul majorității membrilor CSP, termenul de depunere a dosarelor a fost prelungit, din nou, până la data de 11 aprilie.

#concurs #CSP #Procuratura Anticoruptie.

Președintele Nicușor Dan a publicat în Fox News o opinie în care vorbește despre amenințarea tot mai mare reprezentată de Rusia, rolul României pe flancul sud-estic al NATO și parteneriatul strategic cu Statele Unite. Dan a subliniat că România este pregătită să își asume mai multe responsabilități în domeniul apărării, inclusiv prin investiții în infrastructura militară și în tehnică de luptă americană. , transmite Digi24.

„Rusia reprezintă o amenințare tot mai mare pe care America și Europa nu își pot permite să o ignore. Spațiul aerian al României a fost încălcat de zeci de ori de drone în ultimele luni. Conform relatărilor din presă, serviciile de informații americane consideră că Rusia ar putea testa hotărârea NATO printr-o acțiune limitată împotriva unei țări aliate.

Pentru România, nimic din toate acestea nu este abstract. Ne aflăm pe flancul sud-estic al NATO, la Marea Neagră, și avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina dintre toți aliații. Am urmărit această situație de la margine timp de ani de zile, cu drone care ne-au încălcat spațiul aerian și resturi care au căzut pe teritoriul nostru. Am învățat din experiență directă că descurajarea este testată mai întâi la perimetrul alianței”.

Parteneriatul cu SUA și angajamentul României

„Parteneriatul dintre România și Statele Unite a fost construit pentru momente ca acesta. Puterea sa se bazează pe două lucruri: geografia și fiabilitatea. Geografia nu am ales-o noi. Fiabilitatea am câștigat-o. Când Operațiunea „Epic Fury” a necesitat acces și sprijin, România a fost printre primii aliați care au răspuns. Rapid și public. Asta face un partener de încredere.

De aceea, i-am trimis recent pe consilierul nostru pentru securitate națională și pe șeful apărării noastre pentru a transmite angajamentul României față de securitatea Mării Negre, față de împărțirea și redistribuirea sarcinilor în cadrul NATO, precum și față de un parteneriat strategic mai profund cu Statele Unite. Le-am cerut să mențină acest dialog, atât la Washington, cât și la sediul NATO, pentru a răspunde la orice întrebări ar putea avea aliații noștri americani. Și să clarifice faptul că România este pregătită să-și sporească atât nivelul angajamentelor, cât și ritmul în care le îndeplinește.

În spatele acestei oferte se află o premisă simplă. România nu cere mai mult de la America. România se oferă să facă mai mult. Suntem recunoscători pentru leadershipul american și înțelegem că recunoștința trebuie să fie însoțită de responsabilitate. Statele Unite au dreptate să se aștepte ca Europa să-și asume o parte mai mare din propria apărare, iar România susține această așteptare cu fonduri și acțiuni concrete, inclusiv prin obiectivul de a aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035”.

Investiții de miliarde în infrastructura militară

„La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, de pe litoralul Mării Negre, România a demarat unul dintre cele mai ample programe de infrastructură militară de pe flancul estic al NATO: lucrări de extindere și modernizare în curs de desfășurare sau planificate, în valoare de aproximativ 2,5–3 miliarde de euro.

Câmpia Turzii, Cincu, Smârdan, Babadag, Constanța și Dunărea sunt conectate printr-o rețea logistică militară, care leagă aerodromuri, drumuri, porturi, poligoane de instrucție și infrastructura de aprovizionare, astfel încât România și Statele Unite să poată deplasa rapid trupe și echipamente atunci când este cel mai mare nevoie.

Modernizarea forțelor noastre armate se bazează pe sisteme americane: sistemul de apărare aeriană și antirachetă Patriot, artileria de rachete HIMARS, avioanele F-16, tancurile Abrams și cele 32 de avioane F-35A prevăzute.

Aceasta nu este o listă de cumpărături. Este o decizie de a asigura interoperabilitatea cu platformele americane și ale NATO. Și pentru ca forțele române să fie pregătite încă din prima zi a unei crize, nu abia în a 30-a”.

Descurajarea Rusiei începe înaintea unei crize

„Pentru că descurajarea nu se referă doar la ceea ce poate face NATO odată ce o criză a început. Este vorba despre a convinge un adversar, înainte ca acel moment să sosească, că agresiunea va eșua și că alianța va răspunde ca un tot unitar.

Acest lucru necesită capacități vizibile, o infrastructură rezilientă și voința politică de a le folosi pe amândouă. De asemenea, este necesar ca aliații să știe că pot conta unul pe celălalt, nu doar la Washington sau la Bruxelles, ci și pe teren, unde geografia și gradul de pregătire decid cât de repede o decizie se transformă în acțiune.

Răspunsul Europei față de Rusia include piste de decolare, porturi, poligoane de antrenament, conducte și baterii de apărare aeriană din România, precum și sprijinul pe care România îl oferă aliaților săi aflați sub presiune.

O Românie mai puternică înseamnă un flanc sud-estic mai puternic. Un flanc mai puternic înseamnă o Mare Neagră mai sigură. Iar o Mare Neagră mai sigură consolidează capacitatea NATO de a descuraja conflictele pe întreg teritoriul Europei.

Suntem pregătiți să investim, să găzduim, să instruim, să modernizăm și să fim alături de aliații noștri, mai presus de toate de Statele Unite. Mesajul nostru este, așadar, clar: România nu va aștepta să fie pusă la încercare înainte de a fi pregătită”.