Liderii PNL, PSD şi UDMR au finalizat duminică, 21 noiembrie discuţiile referitoare la formarea noului guvern. Senatorul PNL Nicolae Ionel Ciucă, candidat al liberalilor la funcţia de premier, a confirmat că partidul care nu va avea premierul va deţine portofoliul Finanţelor, Transporturile şi Secretariatul General al Guvernului, scrie digi24.

„Este foarte ușor de dedus că vom face în așa fel încât să avem premier PNL. E o formulă agreată, am precizat că partidul care dă premierul nu ia Finanțele. Este nevoie de foarte multă răbdare. E cât se poate de necesar să avem această răbdare, să avem încredere unii în ceilalți. Împărțirea s-a făcut ținând cont de ponderea parlamentară a fiecărui partid”, a spus senatorul Nicolae Ciucă, candidatul PNL pentru postul de premier.

Ciucă a mai spus că luni, la discuţiile de la Cotroceni cu preşedintele Klaus Iohannis, se va veni cu o propunere unică de premier.

„Am lucrat ambele variante, atât cu formula PSD cât şi cea a PNL”, a adăugat Ciucă.

Luni dimineaţă, liberalii vor avea o şedinţă a Biroului Politic Naţional, pentru a valida lista miniştrilor, de la ora 9:30. De asemenea, social democraţii au programată o şedinţă la ora 10:00 a Consiliului Politic Naţional, pentru a valida acordul politic cu PNL.

„Am finalizat toată structura politică a guvernului. PSD nu supune ca domnul Ciucă să fie premier”, a declarat Marcel Ciolacu duminică, la finalul discuţiilor. „Prezentăm cele două variante partidelor și vedem. Dacă nu iese varianta PSD, înseamnă că nu avem o variantă convenită. PSD va supune la vot cele două variante. Vom vedea cum închidem acest lucru cu o oră-două înainte să mergem la Cotroceni. Joi vom avea guvern”, a spus liderul PSD.

Preşedintele UDMR a confirmat că noul guvern va avea două ministere în plus: un minister al IMM-urilor şi un minister al Familiei.

„Mâine sigur merg cu nume comun de premier”, a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.

Luni, de la ora 12:00, delegaţiile PNL, PSD şi UDMR merg împreună la consultările de la Palatul Cotroceni. În cursul serii este de aşteptat ca preşedintele Klaus Iohannis să anunţe numele premierului desemnat.

#Guvern #PNL #PSD #Romania #UDMR

Examinarea în apel a dosarului „Frauda bancară”, în care Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare, va începe la 1 octombrie. La ședința preliminară de miercuri, 26 august, de la Curtea de Apel Centru, fostul lider democrat a participat prin videoconferință.

Avocatul său, Lucian Rogac, a cerut ca Plahotniuc să fie adus în instanță prin escortă, invocând probleme de comunicare apărute în timpul ședinței și necesitatea ca acesta să poată discuta direct cu apărătorii.

„Este o comunicare defectuoasă prin intermediul teleconferinței”, a declarat Rogac.

Avocatul a invocat și prevederi legale, hotărâri ale Curții Constituționale și jurisprudența CEDO privind participarea fizică a inculpatului.

Instanța a respins cererea, astfel că Plahotniuc va participa în continuare la ședințele de judecată prin videoconferință.

Apărarea a anunțat că va prezenta mai multe probe acumulate după pronunțarea sentinței. Avocații vor contesta atât fondul cauzei, cât și modul în care a fost constituit completul de judecată în prima instanță. Rogac susține că aceste argumente ar putea schimba rezultatul procesului, iar apărarea va cere, în continuare, achitarea lui Plahotniuc.

Până la 28 septembrie, părțile urmează să prezinte eventuale cereri suplimentare, după care, la 1 octombrie, va începe examinarea cauzei în apel.

Amintim că, ședința precedentă, programată pentru ziua de luni, 24 august, a fost amânată din cauza unei alerte false cu bombă, iar ulterior anulată.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat, la 22 aprilie, la 19 ani de închisoare într-un penitenciar de tip închis, în dosarul „Frauda bancară”. Procurorii au cerut inițial o pedeapsă de 25 de ani. Fostul lider democrat nu a fost prezent la pronunțarea sentinței, iar avocatul său a anunțat că va contesta decizia. Și procurorii au contestat sentința la Curtea de Apel Centru și au cerut ca pedeapsa să fie majorată de la 19 la 25 de ani.

Procurorii spun că pedeapsa aplicată nu este suficientă, ținând cont de gravitatea faptelor, și că nu există circumstanțe atenuante pentru o sancțiune mai blândă.