Abia la trei zile după ce s-a anunțat despre un focar de rujeolă la un centru de plasament pentru refugiați din capitală, au fost instituite măsuri de protecție. Acum o dimineață a fost restricționat accesul persoanelor în clădire, iar zona este monitorizată de carabinieri. Ministerul Muncii, în gestiunea căruia se află centrul, a anunțat că se investighează de ce s-a intervenit atât de greu pentru a preveni răspândirea infecției, transmite Pro TV Chișinău.

Crește alarmant numărul cazurilor de rujeolă de la centrul cu refugiați din Chișinău. Altele 4, confirmate

Măsurile de protecție au fost instituite în dimineața de 20 martie curent. Refugiații care se află în centrul de plasament pot ieși afară doar în perimetrul gardului instalat. Carabinierii sunt cei care monitorizează persoanele care intră și ies din instituție, iar accesul liber este permis doar pentru oamenii vaccinați împotriva rujeolei.

“ – Aceste persoane care au intrat nu mai pot ieși? – Ele au vaccinul. Ele sunt vaccinate? Da.”

Restricțiile au fost impuse la câteva zile de la instituirea carantinei, când responsabilii spuneau că accesul este limitat și că mizează pe…bunul simț al oamenilor, dar de fapt măsurile de restricție nu erau respectate. Ministrul Muncii a anunțat că se investighează modul în care s-a intervenit după ce au fost depistate primele cazuri suspecte de rujeolă.

Alexei BUZU, MINISTRUL MUNCII ȘI PROTECȚIEI SOCIALE: “Această situație ne îngrijorează, noi am avut discuții atât cu colegii noștri de la Ministerul Sănătății, de la Ministerului Afacerilor Interne să întreprindem măsurile pentru a asigura un nivel de carantină și să ne asigurăm că protejăm și oferim tot suportul necesar refugiaților.”

La centrul de plasament pentru refugiați au fost confirmate 7 cazuri, iar alți 10 oameni sunt suspecți. Toți sunt internați la spital având febra, tușe și erupții cutanate. De la începutul anului în țară noastră, în total, s-au înregistrat 12 cazuri de rujeolă.

Boală este extrem de contagioasă. Rujeolă nu are tratament specific, doar simptomatic, iar unică metodă de protecție este vaccinarea, care se administrează în trei doze până la vârstă de 16 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Părinții, îndemnați să-și vaccineze copiii împotriva rujeolei: O persoană diagnosticată poate să infecteze alte 18

#Alexei Buzu #centru #refugiati #rujeola

Prețurile carburanților au crescut puternic în mai multe țări europene, însă diferențele dintre state sunt uriașe. În timp ce în unele țări un litru de benzină costă mai puțin de 1,5 euro, în altele prețul trece de 2,5 euro, potrivit unei analize publicate de Blick, pe baza datelor Touring Club Suisse (TCS).

Cea mai ieftină benzină dintre cele 19 țări analizate se găsește în Kosovo, unde un litru de benzină 95 costă aproximativ 1,39 euro, iar motorina – circa 1,59 euro. Croația urmează cu aproximativ 1,68 euro pentru benzină și 1,80 euro pentru motorină. Suedia este o altă surpriză, cu un preț de aproximativ 1,54 euro pentru benzină și 1,92 euro pentru motorină.

În România prețurile sunt mai mici decât în multe dintre statele din vestul Europei. Datele TCS indică aproximativ 1,82 euro pentru un litru de benzină și 1,92 euro pentru motorină.

La polul opus se află Danemarca, unde benzina costă aproximativ 2,55 euro litrul, iar motorina ajunge la 2,65 euro. În Olanda, prețurile sunt de circa 2,49 euro pentru benzină și 2,47 euro pentru motorină. Germania are un preț de aproximativ 2,31 euro pentru benzină și 2,33 euro pentru motorină.

Franța și Elveția se numără, de asemenea, printre țările cu prețuri ridicate. Potrivit datelor TCS, benzina ajunge în Franța la aproximativ 2,05 euro, iar motorina la circa 2,17 euro. În Elveția, benzina costă aproximativ 2,28 euro, iar motorina ajunge la circa 2,62 euro litrul.

În cazul Spaniei, un litru de benzină costă aproximativ 1,68 euro, iar motorina – 1,78 euro. Analiza Blick arată că diferențele dintre țări sunt influențate inclusiv de politica fiscală, Spania aplicând reduceri fiscale pentru carburanți.

Astfel, între Kosovo, unde benzina costă aproximativ 1,39 euro litrul, și Danemarca, unde ajunge la 2,55 euro, diferența este de peste 1,1 euro pentru fiecare litru. La un rezervor de 50 de litri, diferența poate ajunge la aproape 60 de euro.

În acest clasament nu se regăsește și Republica Moldova, însă prețurile de la noi pot fi puse în oglindă cu cele europene. Pentru 23 septembrie, ANRE a stabilit un preț maxim de 34,04 lei pentru un litru de benzină A95 ( 1,69 euro) și de 36,63 lei pentru un litru de motorină (1,82 euro), ceea ce plasează Moldova printre țările europene cu prețuri mai ridicate la carburanți, dar nu în zona celor mai scumpe piețe din Europa.