Proiectul privind denunțarea acordului în baza căruia funcționează centrul rus de cultură și știință se află în proces de avizare la Comisia parlamentară politică externă și integrare europeană. Informația a fost confirmată pentru Realitatea de către purtătoarea de cuvânt a Ministerului Culturii, Liuba Lupașco.

Ședința Comisiei a avut loc pe 22 mai 2025. Urmează ca procesul verbal să fie transmis Ministerului Culturii, care va definitiva inițiativa și o va transmite Ministerului Afacerilor Externe, pentru a fi promovată și ulterior adoptată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Despre denunțarea acordului datorită căruia funcționează centrul rus de cultură și știință se vorbește încă din luna februarie. Atunci, pe teritoriul Moldovei au căzut drone rusești cu explozibil, iar ambasadorul agreat Oleg Ozerov a fost convocat de către diplomația de la Chișinău și i s-a comunicat despre rezilierea înțelegerii.

Autoritățile ruse au spus că, în pofida denunțărilor, centrul rus de cultură și știință ar putea funcționa până în 2026. Totodată, Moscova a spus că trebuie de demonstrat că dronele căzute în Moldova au fost lansate de trupele ruse, deși lui Ozerov i s-au prezentat fragmente ale obiectelor depistate la sudul țării.

#acord #Centrul rus de Cultură și Știință #denunțare #Ministerul Culturii #parlament

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.