Mariana Rață, jurnalistă și co-fondatoarea postului de televiziune TV8, a venit cu o reacție după ce controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon, a amenințat-o cu judecata. Astfel, jurnalista anunță că indiferent de atacurile lansate în adresa ei, va continua să își facă munca corect și onest.

Reacția jurnalistei a fost publicată chiar pe pagina de Facebook a acesteia.

„Urmare a atacurilor orchestrate din ultimele zile îmi este deja clar că scopul lor este de a mă intimida pentru investigațiile pe care le-am realizat și cele pe care urmează să le realizez.

Anunț pe această cale că, indiferent de tacticile și metodele pe care le aplică diferiți actori pentru a mă demoraliza, voi continua să îmi fac munca onest și corect.

Legat de cererea de judecată a controversatului Veaceslav Platon, îl așteptăm să revină în Republica Moldova și să participe la ședințele de judecată”, a scris Mariana Rață.

Menționăm că, astăzi, 14 septembrie, Veaceslav Platon anunța pe facebook că se pregătește să o dea în judecată la București pe Mariana Rață. Controversatul om de afaceri se plânge că i-ar fi fost lezate onorea și demnitatea.

Amintim că, la 8 septembrie curent, renumita jurnalistă Natalia Morari, persoană care a stat la bazele creării postului televiziune TV8, anunța că renunță pentru o perioadă la emisiunile sale și se retrage din temporar din Consiliul de Administrație al televiziunii. Anunțul a venit după ce aceasta a dezvăluit că tatăl copilului său este controversatul om de afaceri Veaceslav Platon.

Ulterior, prezentatoarea emisiunii „Cutia Neagră”, Mariana Rață, care a fost colegă de insituție media cu Natalia Morari până la demisia acesteia, a venit cu o declarație publică.

Mariana Rață, cu lacrimi în ochi, după cazul Nataliei Morari: Cerem scuze și vrem să ne mai dați o șansă!

#Mariana Rata #Natalia Morari #Veaceslav Platon

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.

Energia electrică generată la Cernavodă, care are, la capacitarea maximă de funcționare, o cotă de aproximativ 20% din producția națională, a ajuns la 0%, joi, în jurul prânzului, după cum arată datele publicate în timp real de operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, transmite Mediafax.

Peste 40% din actuala producție provine din surse solare, iar aproape 20%, din gaze. Și vântul are o contribuție semnificativă, iar instalațiile de stocare au un aport de aproape 1%.

43.80% Foto – 2227 MW

19.13% Hidrocarburi – 973 MW

13.49% Cărbune – 686 MW

13.31% Eolian – 677 MW

8.44% Hidro – 429 MW

1.04% Biomasa – 53 MW

0.79% Instalații de stocare – 40 MW

0.00% Nuclear – 0 MW

Total 5.088 MW – Producția 13 august, ora 11:57

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Ce s-a întâlmplat în 2003

Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.

În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmplat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.

În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.

Principalele repere ale acelui episod au fost:

la 23 august 2003, Unitatea 1 a fost oprită preventiv, deoarece nivelul Dunării la Cernavodă nu mai permitea captarea normală a apei de răcire;
la 24 august 2003, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.640 m³/s, una dintre cele mai mici valori înregistrate istoric;
la stația hidrometrică Cernavodă, nivelul a ajuns la −187 cm, iar debitul local era de aproximativ 200 m³/s, ceea ce a făcut imposibilă captarea apei prin sistemul normal al centralei;
reactorul a fost repornit la 16 septembrie 2003, după revenirea nivelului apei.

În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.