Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat vineri, 17 noiembrie curent, la Iaşi, că Republica Moldova are şansa istorică de a adera la Uniunea Europeană şi astfel „de a evada din blestemul geografic”.

VIDEO Maia Sandu nu exclude că Republica Moldova ar putea adera la UE mai devreme decât în 2030

„Republica Moldova este o ţară care are o şansă istorică de a evada din blestemul geografic. Pentru mine, ca lider al NATO, este extrem de important proiectul doamnei preşedinte Maia Sandu, şi cred că a marii majorităţi a cetăţenilor Republicii Moldova, indiferent ce limbă vorbesc acasă, fie că vorbesc ruseşte, ucraineană sau găgăuză. Cred că dacă ai de ales între a trăi în Europa şi a trăi într-un sistem de tip rusesc, post sovietic, cred că alegi Europa”, a răspuns jurnaliştilor secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Acesta şi-a exprimat speranţa ca la Consiliul European, care va fi peste câteva zile, liderii europeni să urmeze avizul favorabil al Comisiei Europene şi să înceapă procedurile de aderare pentru Republica Moldova şi pentru Ucraina.

„Sunt absolut convins că proiectul preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu, Republica Moldova în UE în 2030, este un proiect realizabil. Nu uşor, dar realizabil”, a mai afirmat Mircea Geoană.

Secretarul general adjunct al Alianţei a participat la conferinţa „Securitate economică şi inovare pe flancul estic al NATO şi UE”, eveniment care a avut loc la Palatul Culturii din Iaşi, România, unde au fost prezenţi reprezentanţi ai mediului academic, ai mediului de afaceri, politicieni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare UE #Mircea Geoană #NATO #Republica Moldova

Premierul Vasile Tofan susține că noua lege a salarizării va aduce mai multă ordine în sistemul de remunerare din sectorul public și va reduce decalajele dintre salariile mici și cele mari. Declarațiile au fost făcute la începutul ședinței Guvernului, în care a fost aprobată reforma salarizării.

Șeful Executivului a menționat că, în prezent, sporurile nu sunt suficient de bine reglementate și pot ajunge până la 120% din salariul de bază. Totodată, diferența dintre cele mai mici și cele mai mari salarii poate atinge un raport de 1 la 26.

Potrivit lui Tofan, reforma urmărește să reducă aceste discrepanțe și să majoreze în special veniturile angajaților care ocupă funcții mai slab remunerate. Premierul a prezentat și câteva exemple de creșteri salariale prevăzute de noua lege. Astfel, salariul unei bucătărese ar urma să crească cu 40%, cel al unui ofițer de investigație – cu 31%, iar al unui asistent medical – cu 24%.

De asemenea, aproximativ 40% din costurile reformei salariale vor fi direcționate către sectorul educației, a precizat premierul. Vasile Tofan a comentat și dezbaterile publice privind majorarea salariilor deputaților, menționând că acestea reprezintă aproximativ 1% din costurile totale ale noii legi.

Premierul a îndemnat ca discuțiile asupra reformei să se concentreze pe categoriile de angajați care vor beneficia de cele mai importante majorări, nu doar pe subiectele care generează vizualizări și aprecieri în mediul online.

„Legea salarizării este, în primul rând, despre a aduce mai multă ordine în acest domeniu și a ridica salariile acolo unde ele contează cel mai mult”, a declarat Vasile Tofan.

Reforma salarizării a fost aprobată de cabinetul de miniștri. Proiectul urmează să fie transmis Parlamentului, pentru examinare și dezbatere în plen.