Secretarul general al NATO a promis Finlandei un proces de aderare fără probleme şi rapid

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat dorinţa liderilor Finlandei de integrare în Alianţa Nord-Atlantică. Oficialul a promis Finlandei un proces de aderare „fără probleme” şi „rapid”, scrie Agerpres. Stoltenberg a mai anunțat că aderarea Finlandei ar demonstra că uşa NATO este deschisă şi că Finlanda îşi decide propriul viitor.

„Este vorba de o decizie suverană a Finlandei (…) Dacă Finlanda va decide să aplice, ea va fi primită cu căldură în cadrul NATO, iar procesul de aderare se va derula fără probleme şi rapid”, a dat el asigurări într-o declaraţie.

Preşedintele şi premierul Finlandei, Sauli Niinisto, respectiv Sanna Marin, s-au declarat joi în favoarea unei aderări „fără întârziere” a ţării lor la NATO, avansând cu paşi mari spre o candidatură care ar urma să fie anunţată duminică.

„Finlanda este unul dintre cei mai apropiaţi parteneri ai NATO, o democraţie matură, un membru al Uniunii Europene şi un contributor important la securitatea euroatlantică. Sunt de acord cu preşedintele Niinisto şi cu premierul Marin în ideea că aderarea la NATO ar consolida deopotrivă securitatea NATO şi a Finlandei”, a subliniat Jens Stoltenberg.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Aderarea Finlandei la Alianţa Nord-Atlantică ar contribui semnificativ la securitatea europeană şi ar fi un semnal puternic de descurajare, în contextul în care Rusia duce un război în Ucraina”, a subliniat la rândul său preşedintele Consiliului European, belgianul Charles Michel.

Finlanda are o frontieră de 1.300 de km şi un trecut dureros cu Rusia. Invadarea Ucrainei i-a determinat pe finlandezi să susţină aderarea ţării lor la NATO, după ani de neutralitate, pentru a le fi garantată securitatea.

NATO consideră că un atac armat asupra unuia sau mai multor membri ai săi în Europa sau America de Nord ar fi considerat un atac asupra tuturor membrilor. Însă această dispoziţie a Articolului 5 din Tratat nu se aplică şi partenerilor NATO.

Moscova a avertizat joi că aderarea Finlandei ar fi „cu siguranţă” o ameninţare pentru Rusia.

#secretarul general al NATO #Jens Stoltenberg #Finlanda

Ucraina i-a cerut marţi Comisiei Europene să nu prelungească dincolo de data de 5 iunie restricţiile temporare aplicate importurilor de patru produse agricole ucrainene în România, Polonia, Bulgaria, Slovacia şi Ungaria, invocând că această decizie a provocat „dificultăţi” sectorului agricol ucrainean, relatează AGERPRES.

Pentru a ajuta Ucraina după războiul pornit de Rusia, în februarie anul trecut, UE a suspendat taxele vamale şi celelalte măsuri de apărare comercială asupra importurilor ucrainene, inclusiv cereale şi alte produse alimentare.

În acest timp, mar cantităţi de cereale ucrainene care ar fi trebuit doar să tranziteze statele est-europene prin „coridoarele de solidaritate” au rămas în aceste ţări, unde au fost comercializate sub preţurile pe care le pot oferi producătorii locali.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Toate acestea au distorsionat pieţele ţărilor est-europene şi le-au provocat agricultorilor din aceste ţări pierderi compensate doar parţial prin despăgubirile aprobate de Comisiei Europeană.

Prin urmare, Polonia, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria au interzis temporar importurile unor produse agroalimentare ucrainene, în special cereale, decizie în urma căreia Comisia Europeană a ajuns la sfârşitul lunii aprilie la un acord cu aceste patru ţări, plus România, pentru ca ele să garanteze tranzitul cerealelor ucrainene, în schimbul unor „măsuri excepţionale de salvgardare” aplicate pentru patru produse agricole ucrainene, respectiv grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea soarelui.

Ucraina se declară acum împotriva prelungirii acestui acord dincolo de data de 5 iunie.

#cereale Ucraina #cereale UE #export cereale