Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a avut o întrevedere cu Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, care întreprinde o vizită în țara noastră, în cadrul căreia oficialul străin a lansat un mesaj de susținere a Republicii Moldova, în contextul solidarității de care a dat dovadă țara noastră, raportat la refugiații ucraineni.

Igor Grosu a salutat și a apreciat înalt vizita Excelenței Sale la Chișinău, aceasta fiind prima vizită a Secretarului general al ONU în țara noastră și cu atât mai importantă că are loc în vremuri foarte complicate pentru Moldova, pentru țara vecină și pentru Europa întreagă.

„Poziția țării noastre cu privire la războiul din Ucraina este clară, hotărâtă și nu lasă loc de interpretare. Republica Moldova condamnă în cel mai ferm mod războiul injust împotriva Ucrainei. În acest context a avut loc și vizita mea în Ucraina, în cadrul căreia am văzut consecințele atrocităților împotriva civililor în orașele Bucea și Irpin. În același timp, am văzut femei și bărbați hotărâți, convinși de cauza lor”, a relatat Igor Grosu în discuția cu António Guterres.

Președintele Legislativului a pus accentul pe efortul și dăruirea cu care moldovenii găzduiesc și ajută refugiații, în pofida faptului că Moldova se confruntă cu o succesiune de crize.

„Suntem alături de poporul ucrainean și facem tot ce putem pentru a-i ușura povara războiului. Autoritățile, familiile noastre, cu susținerea partenerilor internaționali vor continua să ofere tot ajutorul necesar oamenilor din Ucraina, inclusiv prin facilitarea tranzitului ajutoarelor umanitare, a bunurilor și mărfurilor pentru populația din țara vecină”, a remarcat Igor Grosu.

Șeful Legislativului a mulțumit ONU pentru alocarea resurselor financiare necesare pentru a ajuta refugiații și a subliniat importanța de a accelera procesul de valorificare a acestora.

La rândul său, înaltul oficial al ONU a menționat că vizita sa în Republica Moldova este o vizită de recunoștință și solidaritate cu țara noastră.

António Guterres a argumentat că Republica Moldova, stat non-UE și cea mai mică țară din toate care au primit refugiații ucraineni, a fost țara cu cel mai mare număr de refugiați pe cap de locuitor.

„Este expresia generozității extraordinare de care au dat dovadă Moldova și oamenii ei, a declarat” António Guterres.

În acest context a fost subliniat faptul că „comunitatea internațională trebuie să vină cu un mesaj mai puternic de susținere a Republicii Moldova”.

Interlocutorii au remarcat, de asemenea, activitatea constructivă și eficientă a Moldovei pe platforma Organizației Națiunilor Unite.

La final, Secretarul general al ONU a semnat în Cartea oaspeților de onoare și a vizitat Sala ședințelor plenare a Parlamentului.

La discuții au participat și vicepreședintele Parlamentului, Mihail Popșoi, președinta Comisiei politică extern și integrare europeană, Doina Gherman, și președintele Comisiei protecție socială, sănătate și familie Dan Perciun.

#António Guterres #Igor Grosu #parlament #Secretarul general ONU

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.