Proiectul securizării spațiului informațional va fi divizat în două proiecte. Unul va viza interzicerea retransmisiei știrilor și emisiunilor cu caracter informativ-analitic și militar din Federația Rusă, iar celălalt va oferi prerogative suplimentare SIS-ului pentru a asigura securitatea spațiului informațional. O spune vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi, potrivit căruia legea care i-ar oferi SIS-ului dreptul de a sista activitatea site-urilor nu trebuie să fie una abuzivă, iar din acest motiv va fi consultată suplimentar cu membrii societății civile și cu partenerii de dezvoltare. Mihai Popșoi spune că actuala guvernare nu poate folosi această lege pentru a cenzura presa incomodă, însă dacă vor exista lacune în legislație, ele ar putea fi folosite abuziv de următoarele guvernări.

„Nu putem garanta ce ar putea să se întâmple în cazul altor guvernări, care vor veni după noi. Din această cauză, încercăm să revedem proiectul. El a fost divizat în două proiecte. Proiectul ce ține mai mult de audiovizual urmează să fie votat în scurt timp. Partea de securitate, SIS și alte aspecte mai sensibile se va regăsi într-un proiect separat ceva mai târziu. Vrem să avem timp să discutăm cu toți factorii implicați, din presă, partenerii de la Consiliul Europei, ca să ne convingem că este un proiect în interesul cetățenilor, un proiect care va consolida securitatea informațională, dar în același timp un proiect care va respecta drepturile constituționale ale cetățenilor, accesul la informație, dreptul la presă independentă”, a spus vicepreședintele PAS, Mihai Popșoi în timpul emisiunii Rezoomat de la RliveTV.

Proiectul de lege, care a fost deja aprobat în prima lectură, prevede stabilirea unor atribuții noi pentru Serviciul de Informații și Securitate orientate spre descoperirea, prevenirea și contracararea acțiunilor care reprezintă amenințări la adresa securității informaționale. Mihai Popșoi spune că pe acest aspect deputații nu se vor grăbi.

„Cert este că instituțiile statului, SIS, Consiliul Audiovizualului trebuie să aibă mecanisme robuste de a interveni acolo unde se încalcă legea și unde se subminează interesul național al Republicii Moldova. Fie că e vorba de propagandă, instigări la ură sau război, aceste lucru nu pot fi tolerate. Trebuie să existe un mecanism de intervenție, dar el trebuie să fie perfect legal, convenit cu toți actorii implicați în proces”, a mai spus vicepreședintele Parlamentului.

#Mihai Popșoi #SIS #spatiul informational

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.