Proiectul securizării spațiului informațional va fi divizat în două proiecte. Unul va viza interzicerea retransmisiei știrilor și emisiunilor cu caracter informativ-analitic și militar din Federația Rusă, iar celălalt va oferi prerogative suplimentare SIS-ului pentru a asigura securitatea spațiului informațional. O spune vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi, potrivit căruia legea care i-ar oferi SIS-ului dreptul de a sista activitatea site-urilor nu trebuie să fie una abuzivă, iar din acest motiv va fi consultată suplimentar cu membrii societății civile și cu partenerii de dezvoltare. Mihai Popșoi spune că actuala guvernare nu poate folosi această lege pentru a cenzura presa incomodă, însă dacă vor exista lacune în legislație, ele ar putea fi folosite abuziv de următoarele guvernări.

„Nu putem garanta ce ar putea să se întâmple în cazul altor guvernări, care vor veni după noi. Din această cauză, încercăm să revedem proiectul. El a fost divizat în două proiecte. Proiectul ce ține mai mult de audiovizual urmează să fie votat în scurt timp. Partea de securitate, SIS și alte aspecte mai sensibile se va regăsi într-un proiect separat ceva mai târziu. Vrem să avem timp să discutăm cu toți factorii implicați, din presă, partenerii de la Consiliul Europei, ca să ne convingem că este un proiect în interesul cetățenilor, un proiect care va consolida securitatea informațională, dar în același timp un proiect care va respecta drepturile constituționale ale cetățenilor, accesul la informație, dreptul la presă independentă”, a spus vicepreședintele PAS, Mihai Popșoi în timpul emisiunii Rezoomat de la RliveTV.

Proiectul de lege, care a fost deja aprobat în prima lectură, prevede stabilirea unor atribuții noi pentru Serviciul de Informații și Securitate orientate spre descoperirea, prevenirea și contracararea acțiunilor care reprezintă amenințări la adresa securității informaționale. Mihai Popșoi spune că pe acest aspect deputații nu se vor grăbi.

„Cert este că instituțiile statului, SIS, Consiliul Audiovizualului trebuie să aibă mecanisme robuste de a interveni acolo unde se încalcă legea și unde se subminează interesul național al Republicii Moldova. Fie că e vorba de propagandă, instigări la ură sau război, aceste lucru nu pot fi tolerate. Trebuie să existe un mecanism de intervenție, dar el trebuie să fie perfect legal, convenit cu toți actorii implicați în proces”, a mai spus vicepreședintele Parlamentului.

#Mihai Popșoi #SIS #spatiul informational

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.