Prim-ministrul Dorin Recean a prezidat ședința Consiliului național pentru securitatea circulației rutiere la care au participat reprezentanții instituțiilor de stat, partenerii de dezvoltare, membri ai societății civile, se anunță într-un comunicat emis presei vineri seara, 12 mai curent. La ședință a fost analizată starea actuală a lucrurilor, au fost discutate constrângerile existente și soluțiile pe termen mediu și lung care trebuie implementate pentru a spori securitatea circulației rutiere. Un accent aparte a fost pus pe necesitatea cooperării între autorități și societatea civilă în acest domeniu.

Printre subiectele abordate se numără: responsabilizarea și pregătirea profesională a șoferilor de curse naționale și internaționale, precum și educarea tuturor participanților la trafic.

De asemenea, s-a vorbit despre monitorizarea situației pe traseele din țară, pentru a analiza cele mai periculoase segmente de drum, iar acolo unde e cazul – de a lua măsuri imediate de redresare, astfel încât să fie evitate riscurile de accidente rutiere.

Șeful Guvernului a solicitat instituțiilor responsabile să lanseze campanii naționale de sensibilizare pentru șoferi și pietoni.

Obiectivul nostru este o cultură care asigură securitatea cetățeanului în trafic. Educația privind comportamentul responsabil în trafic și cultura de siguranță începe din grădiniță și continuă până în instituțiile care pregătesc șoferi”, a spus prim-ministrul Dorin Recean.

Oficialul a vorbit și despre elaborarea urgentă a Strategiei naționale a siguranței rutiere pentru anii 2023 – 2030, care va permite instituțiilor să depună dosare de participare în proiecte internaționale și să atragă investiții.

„Solicit, în maximum trei luni, să fie elaborată o Strategie națională a siguranței rutiere care să se bazeze pe cinci piloni: sistemul de management al siguranței rutiere, siguranța vehiculelor, siguranța participanților la trafic, reacția și intervenția în caz de accidente și modernizarea infrastructurii rutiere”, a adăugat șeful Executivului.

În anul curent, în perioada 15 – 21 mai, se va desfășura cea de-a 7-a Săptămână globală a siguranței rutiere a ONU, care are drept scop creșterea gradului de conștientizare a siguranței rutiere și de reducere a numărului de decese rutiere cu 50% până în 2030.

Potrivit statisticilor, anual, în întreaga lume, 1,3 milioane de oameni își pierd viața din cauza accidentelor rutiere.

#accidente #Dorin Recean #Guvern #strategie

Un raport transmis de CIA ministerelor de Externe europene le informează despre o posibilă operaţiune cu drone ruseşti împotriva obiectivelor lor strategice. Guvernele francez, spaniol şi italian ar fi fost avertizate în mod special cu privire la posibilitatea unui atac pe teritoriul lor dinspre mare, potrivit cotidianului spaniol El Mundo, preluat de Le Figaro, transmite News.ro.

Ziarul spaniol citează o sursă apropiată Ministerului Apărării din Lituania, care indică faptul că ar fi vorba de „drone lansate de pe mare, ascunse într-un container”.

Tipul de dronă care ar putea fi utilizat împotriva Franţei, Spaniei sau Italiei este un model Gerbera, cu o lungime de doi metri şi o anvergură a aripilor de 2,50 metri. Acest proiectil, cu o greutate de până la 18 kilograme, poate atinge o viteză de 160 km/h şi o rază de acţiune maximă de 600 de kilometri. Lansat la câteva sute de kilometri de coastă, zborul ar dura între una şi două ore. Gerbera ar putea, la impactul cu ţinta, să provoace un incendiu, să avarieze echipamente critice sau să determine închiderea unui aeroport, însă fără a fi capabilă să distrugă o instalaţie majoră.

Mai mulţi analişti din domeniul apărării consultaţi de El Mundo afirmă că acest raport foarte precis al CIA a fost luat foarte în serios de către autorităţile franceze. Această avertizare coincide, de altfel, cu convocarea excepţională de către Emmanuel Macron a liderilor partidelor la Palatul Élysée, pe 18 septembrie, care i-a alertat cu privire la „deteriorarea rapidă a situaţiei internaţionale”.

Legătura dintre aceste două ştiri nu este însă dovedită. Franţa, la fel ca Spania şi Italia, organizează alegeri în 2027, la care participă forţe naţionaliste, tentate să reducă ajutorul european acordat Ucrainei. Potrivit lui Keir Giles, analist britanic specializat în strategia militară rusă, „Rusia observă unde va avea cel mai mare impact fiecare acţiune din cauza lipsei de rezilienţă, a slăbiciunii apărării civile şi a fragilităţii politice”, spune analistul.

A doua zi după reuniunea de la Palatul Élysée, canalul Telegram Rybar, apropiat armatei ruse, a publicat o hartă a Mediteranei sub titlul „Medicina rusă împotriva aroganţei franceze”. Un text care însoţea postarea descria livrarea de drone Geran-5 către Algeria şi indica faptul că acestea ar putea atinge baze militare, fabrici aeronautice sau complexe petrochimice din sudul Franţei.

În ceea ce priveşte ideea de a lansa drone de pe nave, Rusia s-a antrenat deja în acest sens, după cum relata în septembrie 2025 publicaţia ucraineană Defense Express.

Dezvăluirea acestui raport al CIA alimentează, de asemenea, întrebările legate de vizita şefului puternicului serviciu de informaţii american, John Ratcliffe, la Moscova, pe 25 august. Kremlinul a afirmat că acesta a venit pentru a purta discuţii cu serviciile secrete ruse. Potrivit Politico şi Wall Street Journal, acesta i-ar fi avertizat în privinţa oricărui atac sau provocare la adresa unei ţări membre a NATO. Această deplasare sugerează că americanii erau deja informaţi la acea vreme cu privire la intenţiile ruseşti împotriva membrilor NATO.

Încercările de destabilizare a ţărilor europene care susţin Ucraina s-au înmulţit în ultimul an. În septembrie 2025, 19 drone militare ruseşti au traversat graniţa poloneză şi au pătruns în spaţiul aerian al ţării. Mai recent, în august 2026, o tentativă de atentat cu o dronă explozivă împotriva aeroportului din Leipzig a fost atribuită Rusiei. Obiectivul acestor activităţi de sabotaj este, fără îndoială, acela de a semăna discordie în cadrul NATO şi de a îngrijora opinia publică europeană. Surse din serviciile de informaţii din ţările baltice, contactate de El Mundo, evaluează că această agresivitate sporită vizează, de asemenea, să răspundă la multiplele atacuri ucrainene împotriva infrastructurilor energetice ruseşti.