Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a înregistrat o sesizare din oficiu pentru inițierea controlului privind respectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale ale lui Ștefan Eremia, șeful Direcției plăți în avans din cadrul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), reținut miercuri, 5 august, într-un dosar de trafic de influență. În declarația de avere pentru anul 2025, Eremia a indicat venituri de aproape 100.000 de euro primite la evenimente de familie, inclusiv la nuntă.

„Conform Legii nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, controlul din oficiu se inițiază printr-o sesizare depusă de președintele ori vicepreședintele Autorității sau de inspectorul de integritate, în baza informațiilor publice ori a informațiilor care le-au devenit cunoscute în exercitarea atribuțiilor sau în baza sesizărilor și a criteriilor de risc de identificare a declarațiilor integrate în SIA «e-Integritate»”, a transmis ANI.

Ștefan Eremia activează de mai mulți ani în cadrul AIPA și conduce Direcția plăți în avans. Soția sa, Iuliana Eremia, este șefă adjunctă a Direcției plăți directe din aceeași instituție.

Potrivit declarației de avere pentru anul 2025, Eremia a declarat un salariu de peste 351.000 de lei obținut la AIPA, iar soția sa – venituri salariale de aproximativ 381.000 de lei.

Documentul arată că funcționarul a declarat aproape 100.000 de euro primiți la evenimente de familie. La nuntă, acesta a indicat 75.750 de euro, 11.700 de dolari, 1.400 de lire sterline și 190.600 de lei. Totodată, a declarat un cadou de 50.000 de lei primit cu ocazia zilei de naștere.

Familia Eremia mai deține un apartament cu suprafața de peste 114 metri pătrați, primit prin donație în 2025, cu o valoare declarată de aproape 6 milioane de lei, precum și un automobil BMW X5, fabricat în 2019, evaluat la 390.000 de lei.

Precizăm că, Eremia este bănuit că ar fi pretins și primit 130.000 de lei de la reprezentantul unui agent economic, susținând că poate influența membrii comisiei din cadrul AIPA care examinează cererile de acordare a subvențiilor.

În cadrul măsurilor speciale de investigație, procurorii și ofițerii Centrului Național Anticorupție au documentat transmiterea unor sume de bani de către suspect către terțe persoane. De asemenea, în urma perchezițiilor efectuate la domiciliul acestuia, oamenii legii au ridicat mijloace bănești în valoare totală de 2,5 milioane de lei, iar funcționarul a fost reținut și plasat în izolatorul CNA.

Între timp, AIPA a reacționat la reținerea lui Ștefan Eremia, precizând că „condamnă orice tentativă de corupție”, își reafirmă politica de toleranță zero față de astfel de fapte și este dispusă să colaboreze cu organele de anchetă. Instituția a mai anunțat că va continua consolidarea mecanismelor interne de control și prevenire pentru eliminarea riscurilor de corupție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#AIPA #ANI #CNA #Retinut #Ștefan Eremia #Verificare avere

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.