Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

Șeful diplomației iraniene a ajuns la Moscova. Ce așteptări are de la negocierile cu Putin

23 Iun. 2025, 12:08
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
23 Iun. 2025, 12:08 // În Lume //  Realitatea.md

Şeful diplomaţiei iraniene, Abbas Araghchi, a afirmat luni că se aşteaptă la consultări de „o mare importanţă” în Rusia, unde urmează să se întâlnească, printre altele, cu preşedintele Vladimir Putin, după atacurile americane asupra instalaţiilor nucleare ale Republicii Islamice, transmite AFP, potrivit Agerpres.

„În această nouă situaţie periculoasă (…), consultările noastre cu Rusia pot fi, cu siguranţă, de o mare importanţă”, a declarat pentru televiziunea iraniană, la Moscova, Abbas Araghchi, citat de agenţiile de presă ruse.

Araghchi, care anunţase el însuşi de la Istanbul că urmează să ajungă în capitala rusă pentru o întrevedere, luni, cu şeful statului rus, „a sosit la Moscova pentru consultări cu preşedintele rus şi alţi oficiali de rang înalt” duminică seara, potrivit agenţiei oficiale iraniene Irna.

Aceste discuţii vor aborda „situaţia regională şi internaţională ca urmare a agresiunii militare a Statelor Unite şi a regimului sionist împotriva Iranului”, conform aceleiaşi surse.

Rusia a condamnat ferm duminică atacurile americane împotriva obiectivelor nucleare din Iran, ţară aliată cu Moscova, denunţând bombardamentele „iresponsabile” împotriva principalului său aliat din Orientul Mijlociu. Începând din 13 iunie, prima zi a loviturilor israeliene împotriva Iranului, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că este „pregătit” să „joace un rol de mediator pentru a evita o nouă escaladare a tensiunilor”, conform Kremlinului.

Propunerea sa nu a fost primită favorabil de Uniunea Europeană, Bruxellesul considerând că Rusia nu poate „fi un mediator obiectiv”. Vineri, preşedintele Putin a încercat să tempereze propunerea sa de a fi mediator în conflictul dintre Iran şi Israel, asigurând că nu propune decât „idei” de soluţionare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

SUA ridică nivelul de alertă în toate bazele militare din lume, pe fondul tensiunilor cu Iranul

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!