Preşedintele rus Vladimir Putin poate fi arestat „imediat” în peste 130 de ţări, în urma mandatului de arestare pe numele său emis de Curtea Penală Internaţională (CPI) la 17 martie, considerându-l responsabil de crime de război în Ucraina, a declarat luni, 20 martie curent, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, la sosirea la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles.

Acesta a subliniat că decizia CPI în ceea ce îl privește pe Vladimir Putin „este foarte importantă și schimbă regulile jocului”. Șeful diplomației UE a îndemnat „să ne uităm la consecințele practice ale acestei decizii”, pe care autoritățile ruse o resping pe motivul că Rusia nu este semnatara Statutul de la Roma, care a pus bazele instanței internaționale.

„Dacă președintele Putin călătorește într-una dintre cele peste 130 de țări care au semnat acest tratat internațional, el ar trebui să fie arestat imediat. Acesta este un lucru care ar trebui să fie luat foarte mult în considerare, pentru că, ei bine, putem negocia orice dorim, dar această decizie a Curții rămâne valabilă. Este acolo”, a subliniat Josep Borrell.

Duminică, Înaltul Reprezentant a transmis într-o declarație că UE consideră decizia CPI „un început al procesului de responsabilizare și de tragere la răspundere a liderilor ruși pentru crimele și atrocitățile pe care le ordonă, le permit sau le comit în Ucraina”. De asemenea, a exprimat sprijinul UE pentru investigațiile efectuate de procurorul CPI în Ucraina și solicitat „cooperarea deplină a tuturor statelor părți”.

Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis vineri, 17 martie, un mandat de arestare împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin și a comisarului pentru drepturile copilului în Rusia, Maria Lvova-Belova , pentru responsabilitatea lor în ceea ce priveşte presupusele crime de război privind deportarea ilegală şi transferul ilegal al copiilor din zonele ocupate de forțele ruse de la declanşarea invaziei în Ucraina.

Între timp, miniștrii justiției din peste 40 de țări se reunesc luni la Londra pentru a discuta despre creșterea sprijinului internațional pentru CPI, în timp ce aceasta investighează posibile crime de război în conflictul din Ucraina.

În decembrie, procurorul CPI, Karim Khan, care va fi prezent la conferința de la Londra, a făcut apel la comunitatea internațională să își sporească sprijinul pentru instanță, care are nevoie de resurse financiare și tehnice pentru a-și desfășura investigațiile.

#Josep Borell #Vladimir Putin

Comisia Europeană (CE) anunţă că urmăreşte îndeaproape criza în centrul căreia se află Tribunalul Constituţional polonez, după o confruntare în faţa sediului instituţiei, vineri seara, transmisă în direct la televizor, un incident care a repus în centrul atenţiei un conflict care durează de peste zece ani, relatează news.ro.

„Autorităţilor poloneze le revine să vegheze ca Tribunalul Constituţional să funcţioneze confrom Constituţiei poloneze şi să respecte jurisprundenţa pertinentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE)”, a declarat sâmbătă Euronews un purtător de cuvânt al Comisiei.

„Numirea a opt noi membri ai Tribunalului Constituţional ţine de puterea constituţională a Sejmului, Parlamentul polonez”, a subliniat el.

El a evocat o hotărâre prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO a dispus măsuri provizorii, la 5 mai 2026, prin care le cere autorităţilor poloneze competente ”să se abţină să blocheze preluarea funcţiei şi exercitarea sarcinilor judiciare de către judecătorii numiţi de către Sejm în martie 2026”.

Tusk: „Restabilirea calmului nu înseamnă acceptarea nerespectării legii”

Premierul Donald Tusk li s-a adresat polonezilor într-un discurs televizat, sâmbărtă seara, în prima sa reacţie importantă la criză.

El a catalogat evenimentele de vineri drept „incidente scandaloase” şi şi-a exprimat speranţa ca asemenea scene să nu se mai repete nicodat în Polonia.

„Restabilirea calmului nu poate însemna acceptarea ilegalităţii sau violenţei”, a declarat Tusk, care a promis să restabilească condiţiile unei justiţii independente şi unui stat de drept.

„Un stat democratic trebuie să fie puternic şi capabil să facă justiţia să fie respectată”, a declarat el, dând asigurări că statul de drept se va impune în faţa violenţei.

Criza s-a agravat vineri seara, după ce preşedintele Karol Nawrocki a intrat în sediul Tribunalului Constituţional, unde blochează nominalizările unor noi judecători.

Poliţia a încercuit clădirea, în timp ce o confruntare se desfăşura în direct la televizor, ilustrând impasul tot mai puternic între preşedinte şi Guvern pe tema componenţei celei mai înalte jurisdicţii poloneze.

Guvernul Tusk subliniază că continuă reforme considerate necesare de mult timp în restabilirea statului de drept, după ani a ceea ce cataloghează drept un amestec al Partidului Lege şi Justiţie (PiS, naţionalist) în sistemul judiciar.

Opoziţia acuză, la rândul ei, Guvernul de faptul că încearcă să dea o lovitură de stat.

Conservatorii europeni acuză de tăcere

Copreşedinţii grupului Conservatorilor şi Reformiştilor (ECR) au condamnat sâmbătă acţiunile Guvernului polonez drept o încălcare a statului de drept şi şi-au exprimat susţinerea faţă de preşedintele polonez Karol Nawrocki.

„Acţiunile Guvernului Tusk constituie o încălcare clară şi gravă a statului de drept. Condamnăm acest atac împotriva independenţei justiţiei şi garanţiilor constituţionale în Polonia. Niciun Guvern nu este mai presus de lege”, a denunţat copreşedintele ECR Nicola Procaccini.

El a cerut ca instituţiile europene „să nu se facă că nu văd” şi a subliniat că respectarea suveranităţii naţionale şi independenţei justiţiei trebuie să rămînă o problemă de principu „independnetă de alianţele politice”.

Legitimitatea Tribunalului Constituţional este contestată de peste zece ani.

Diferendul datează din 2015, când Platforma Civică a lui Tusk, care se afla atunci la putere, şi PiS, care se afla în opoziţie, s-au înfruntat pe tema nominalizării a cinci judecători.

De atunci, acest diferend s-a transformat într-un conflict mai larg privind independneţa justiţiei, componenţa Tribunalului Constituţional şi autoritatea hotărîrilor acestuia.