Preşedintele rus Vladimir Putin poate fi arestat „imediat” în peste 130 de ţări, în urma mandatului de arestare pe numele său emis de Curtea Penală Internaţională (CPI) la 17 martie, considerându-l responsabil de crime de război în Ucraina, a declarat luni, 20 martie curent, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, la sosirea la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles.

Acesta a subliniat că decizia CPI în ceea ce îl privește pe Vladimir Putin „este foarte importantă și schimbă regulile jocului”. Șeful diplomației UE a îndemnat „să ne uităm la consecințele practice ale acestei decizii”, pe care autoritățile ruse o resping pe motivul că Rusia nu este semnatara Statutul de la Roma, care a pus bazele instanței internaționale.

„Dacă președintele Putin călătorește într-una dintre cele peste 130 de țări care au semnat acest tratat internațional, el ar trebui să fie arestat imediat. Acesta este un lucru care ar trebui să fie luat foarte mult în considerare, pentru că, ei bine, putem negocia orice dorim, dar această decizie a Curții rămâne valabilă. Este acolo”, a subliniat Josep Borrell.

Duminică, Înaltul Reprezentant a transmis într-o declarație că UE consideră decizia CPI „un început al procesului de responsabilizare și de tragere la răspundere a liderilor ruși pentru crimele și atrocitățile pe care le ordonă, le permit sau le comit în Ucraina”. De asemenea, a exprimat sprijinul UE pentru investigațiile efectuate de procurorul CPI în Ucraina și solicitat „cooperarea deplină a tuturor statelor părți”.

Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis vineri, 17 martie, un mandat de arestare împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin și a comisarului pentru drepturile copilului în Rusia, Maria Lvova-Belova , pentru responsabilitatea lor în ceea ce priveşte presupusele crime de război privind deportarea ilegală şi transferul ilegal al copiilor din zonele ocupate de forțele ruse de la declanşarea invaziei în Ucraina.

Între timp, miniștrii justiției din peste 40 de țări se reunesc luni la Londra pentru a discuta despre creșterea sprijinului internațional pentru CPI, în timp ce aceasta investighează posibile crime de război în conflictul din Ucraina.

În decembrie, procurorul CPI, Karim Khan, care va fi prezent la conferința de la Londra, a făcut apel la comunitatea internațională să își sporească sprijinul pentru instanță, care are nevoie de resurse financiare și tehnice pentru a-și desfășura investigațiile.

#Josep Borell #Vladimir Putin

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, spune că nemulțumirile instituțiilor publice față de noua lege a salarizării trebuie analizate prin prisma posibilităților bugetare. Declarația vine după ce Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor au cerut revizuirea prevederilor privind remunerarea judecătorilor și procurorilor.

CSM solicită, între altele, majorarea cu 10 clase a poziției de salarizare a judecătorilor, în timp ce CSP susține că observațiile sale au fost preluate doar parțial.

Belous susține că dorința de majorare a salariilor este firească în sectorul public, însă orice creștere trebuie corelată cu resursele disponibile.

„Majoritatea instituțiilor publice doresc un salariu mai mare. (…) Costul legii salarizării este de peste 5 miliarde de lei”, a declarat ministra Finanțelor.

Potrivit lui Belous, autoritățile își doresc salarii mai atractive în sectorul public, inclusiv pentru angajații din sistemul de justiție, însă marja de majorare este limitată de capacitățile bugetului de stat: ”Suntem limitați, trebuie să ne ducem la buget”, a explicat ministra.

Declarațiile vin în contextul în care CSM a criticat formula propusă pentru judecători, considerând că majorările sunt insuficiente, iar CSP a solicitat modificări suplimentare ale proiectului, inclusiv un mecanism de ajustare anuală a salariilor procurorilor.