Directorul general şi preşedintele Pfizer, Albert Bourla , anticipează că lumea va reveni la viaţa normală în decurs de un an, el adăugând că probabil va fi necesară vaccinarea anuală împotriva Covid-19.

„Într-un an cred că vom putea reveni la viaţa normală”, a spus Bourla într-un interviu acordat emisiunii „This Week” de la ABC.

Revenirea la viaţa normală nu va fi fără condiţii, a spus el: „Nu cred că acest lucru înseamnă că variantele nu vor continua să vină şi nu cred că acest lucru înseamnă că ne vom putea trăi viaţa fără vaccinări. Dar asta, din nou, rămâne de văzut”.

Predicţia lui Bourla despre momentul în care se va reveni la o viaţă normală este în concordanţă cu cea a CEO-ului Moderna, Stéphane Bancel.

„Începând de astăzi, într-un an, presupun”, a spus joi Bancel ziarului elveţian Neue Zuercher Zeitung, când i s-a cerut o estimare.

Bourla a sugerat că este posibil să fie nevoie de vaccinuri anuale împotriva coronavirusului.

„Cel mai probabil scenariu pentru mine este acela că, deoarece virusul este răspândit în toată lumea, vor continua să apară noi variante. De asemenea, vom avea vaccinuri care vor dura cel puţin un an şi cred că cel mai probabil scenariu este vaccinarea anuală, dar nu ştim cu adevărat, trebuie să aşteptăm şi să vedem datele”, a spus Bourla.

Vineri, şefa Centrului pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din SUA, dr. Rochelle Walensky, a autorizat distribuirea de rapeluri ale vaccinului dezvoltat de Pfizer şi BioNTech Covid-19 pentru cei aflaţi în medii profesionale şi instituţionale cu risc ridicat, o mişcare care a anulat recomandarea mai restrictivă a unui grup consultativ de experţi.

Walensky a aprobat distribuirea de rapeluri americanilor în vârstă şi adulţilor cu afecţiuni medicale preexistente la cel puţin şase luni după prima lor serie de vaccinuri, în conformitate cu grupul consultativ.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii se opune puternic lansării pe scară largă a rapelurilor, spunând că naţiunile mai bogate ar trebui să ofere doze suplimentare ţărilor cu rate minime de vaccinare.

Bourla a declarat duminică că ”nu este corect să decideţi dacă veţi aproba sau nu rapeluri” pe alte criterii decât ”dacă sunt necesare rapeluri”.

#Pfizer #vaccinare

Bulgarii votează duminică pentru alegerea președintelui, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea în Marea Neagră și al diviziunilor legate de războiul din Ucraina. Favorită în sondaje este actuala președintă, Iliana Iotova, care pledează pentru dialog cu Moscova și se opune continuării ajutorului militar acordat Kievului, scrie Digi24.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT), relatează News.ro. Potrivit celor patru sondaje publicate începând de miercuri, Iliana Iotova, care a împlinit sâmbătă 62 de ani, este creditată cu 41,1% până la 47,3% din intențiile de vot, față de 27,8%–30,6% pentru Andrei Giurov, în vârstă de 50 de ani, fost premier interimar susținut de opoziția pro-occidentală.

Liderul partidului de extremă dreaptă pro-rus „Vazrazhdane” (Renaştere), Kostadin Kostadinov, se clasează pe locul al treilea, cu un scor cuprins între 10,2% şi 12,8%.

În cazul unei victorii, Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal în funcţia de preşedinte al acestei ţări balcanice cu 6,4 milioane de locuitori. Ea ar consolida mai ales poziţia prim-ministrului, Roumen Radev, căruia i-a succedat în ianuarie după ce acesta a demisionat pentru a se lansa în campania electorală pentru alegerile parlamentare şi care, la rândul său, pledează pentru dialogul cu Moscova.

În total, 27 de perechi candidează la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte în acest prim tur, dintre care aproape jumătate sunt în mod deschis favorabile Kremlinului.

Duminică au loc alegeri și în alte state. În Brazilia, alegătorii sunt chemați la urne pentru turul al doilea al scrutinului prezidențial, în care se confruntă actualul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva, și senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. În primul tur, Flávio Bolsonaro a obținut aproximativ 47% din voturi, iar Lula da Silva – circa 45%.

Totodată, în Serbia merge la urne duminică, în contextul în care mișcarea de protest studențească de amploare încearcă să-l înlăture pe liderul populist Aleksandar Vucic care este de mult timp la putere, transmite Reuters, subliniind că acesta este cel mai dificil examen pentru Vucic din cei zece ani de când este la guvernare.

Alegerile parlamentare anticipate, convocate de Vucic în septembrie, au loc după aproape doi ani de demonstrații conduse de studenți împotriva corupției și a autoritarismului crescând, declanșate de moartea a 16 persoane în urma prăbușirii acoperișului unei gări din orașul Novi Sad în 2024. De atunci, studenții au câștigat un sprijin larg.

Prezentat de protestatari, care doresc să-l înlăture de la putere, drept un „referendum anti-Vucic”, acest scrutin este primul din 2012 care oferă celor 6,4 milioane de alegători perspectiva unei posibile schimbări la putere.

Relația cu Bruxellesul, tot mai proastă

Relațiile cu UE s-au deteriorat pe măsură ce Uniunea a devenit din ce în ce mai frustrată de lipsa reformelor din Serbia în ceea ce privește sistemul judiciar, statul de drept și corupția.

Într-un raport publicat luna aceasta, în urma unei vizite în Serbia, o delegație a Consiliului Europei, organism de apărare a drepturilor omului, a remarcat „retorica ostilă și agresivă” îndreptată împotriva oponenților politici.

Iar în septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat funeraliile publice de amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic, condamnat pentru crime de război, afirmând că acestea contravin „valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.