Curs valutar
  • EUR
    20.1573
    0%
  • USD
    17.2846
    0%
  • RUB
    0.2055
    0%
  • RON
    3.8339
    0%
  • UAH
    0.3877
    0%

Toate știrile

31 august 2026

Senatul SUA aprobă „sancțiunile infernale” împotriva Rusiei. Trump primește controlul asupra aplicării lor

07 Aug. 2026, 21:23
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
07 Aug. 2026, 21:23 // În Lume //  Ana Panaguța

Senatul Statelor Unite a aprobat cu o majoritate covârșitoare, 68 de voturi pentru și 9 împotrivă, proiectul de lege privind așa-numitele „sancțiuni infernale” împotriva Rusiei, ca răspuns la războiul din Ucraina. Acesta reprezintă prima înăsprire semnificativă a presiunii americane asupra Kremlinului de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru al doilea mandat, transmite BBC.

Potrivit autorilor proiectului, sancțiunile au scopul de a reduce veniturile Kremlinului utilizate pentru finanțarea războiului și de a-l determina pe Vladimir Putin să accepte negocieri de pace. Inițiativa vine într-un moment în care Ucraina își intensifică atacurile cu rază lungă asupra teritoriului rus, iar relațiile dintre Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski par să se îmbunătățească.

Legea transformă în norme legislative sancțiunile deja impuse prin ordine executive ale președintelui SUA. Astfel, acestea nu vor mai putea fi anulate definitiv printr-o simplă decizie prezidențială. Totuși, documentul îi acordă lui Donald Trump dreptul de a suspenda temporar orice sancțiune, după propria apreciere.

De asemenea, proiectul îi oferă președintelui american posibilitatea de a introduce taxe vamale de până la 100% asupra importurilor provenite din principalele state care cumpără petrol și gaze din Rusia sau contribuie la ocolirea sancțiunilor. Printre țările vizate s-ar putea număra India, China și Turcia.

Proiectul de lege a fost elaborat cu mai mult timp în urmă și a fost promovat de senatorul republican Lindsey Graham. După decesul acestuia, la mijlocul lunii iulie, inițiativa a fost modificată și completată. În forma actuală au fost incluse sancțiuni împotriva flotei maritime „din umbră” a Rusiei, măsuri suplimentare privind Iranul și, cel mai important, posibilitatea ca președintele SUA să acorde derogări și excepții de la sancțiuni.

Legea trebuie să fie aprobată și de Camera Reprezentanților, care se află în vacanță parlamentară până în septembrie. Ulterior, documentul va fi transmis președintelui Donald Trump pentru promulgare. Abia după semnarea sa, legea va intra în vigoare.

În termen de 30 de zile de la promulgare, Donald Trump va fi obligat să pună în aplicare sancțiunile și să le reexamineze la fiecare șase luni.

Trump păstrează controlul asupra sancțiunilor

Persoanele și organizațiile enumerate în proiect – de la Vladimir Putin până la Sberbank – se află deja sub sancțiuni americane. Diferența este că, odată cu adoptarea legii, aceste restricții vor avea statut legislativ, nu vor mai depinde doar de ordine executive.

Astfel, președintele SUA nu va mai putea elimina definitiv sancțiunile, ci doar să le suspende temporar. Pentru aceasta, va fi suficient să notifice Congresul printr-o scrisoare în care să explice pe scurt de ce o astfel de decizie servește intereselor Statelor Unite.

Donald Trump a utilizat deja astfel de excepții. După atacul asupra Iranului, el a suspendat timp de două luni sancțiunile aplicate petrolului rusesc deja încărcat pe petroliere, permițând Moscovei să valorifice creșterea prețurilor provocată de conflict și să comercializeze peste 100 de milioane de barili de petrol și produse petroliere blocați pe mare din cauza sancțiunilor.

Noi măsuri împotriva flotei „din umbră”

Un element nou al legii este includerea unor măsuri împotriva flotei maritime „din umbră” utilizate de Rusia pentru exportul de petrol.

Până acum, administrația Trump susținea că aceste nave operează departe de apele teritoriale americane și că responsabilitatea revine în principal statelor europene. Între timp, Uniunea Europeană a extins constant lista navelor sancționate și a început să rețină petroliere asociate Rusiei care navigau sub pavilioane false.

Noua lege îi permite însă președintelui SUA să includă rapid nave pe lista sancțiunilor fără o verificare suplimentară, dacă acestea au fost deja sancționate de aliați precum Uniunea Europeană, Regatul Unit sau alte state occidentale. Totuși, și această decizie rămâne la discreția președintelui.

Proiectul stabilește că sancțiunile împotriva Kremlinului vor putea fi eliminate definitiv doar după ce președintele Statelor Unite va certifica oficial în fața Congresului că Rusia a încetat complet ostilitățile și a semnat un acord de pace cu autoritățile libere și independente ale Ucrainei. Chiar și în acest caz, Congresul va avea posibilitatea să verifice situația și să suspende temporar ridicarea sancțiunilor prin adoptarea unei rezoluții speciale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Aceeași apă. Trăită altfel. Gura Căinarului te invită să o redescoperi într-un ambalaj nou
Aceeași apă. Trăită altfel. Gura Căinarului te invită să o redescoperi într-un ambalaj nou
Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol
Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol
E plăcut să primești: Orange le oferă clienților bonusuri la alegere, direct din My Orange
E plăcut să primești: Orange le oferă clienților bonusuri la alegere, direct din My Orange
31 Aug. 2026, 22:02
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
31 Aug. 2026, 22:02 // Slider //  Ana Panaguța

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Aceeași apă. Trăită altfel. Gura Căinarului te invită să o redescoperi într-un ambalaj nou
Aceeași apă. Trăită altfel. Gura Căinarului te invită să o redescoperi într-un ambalaj nou
Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol
Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol
E plăcut să primești: Orange le oferă clienților bonusuri la alegere, direct din My Orange
E plăcut să primești: Orange le oferă clienților bonusuri la alegere, direct din My Orange