Sergiu Rusu și Sergiu Brigai au fost desemnați adjuncți ai procurorului general interimar, Alexandru Machidon, pe perioada exercitării mandatului acestuia. Numirea a fost aprobată de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), Sergiu Rusu urmând să coordoneze domeniul urmăririi penale, iar Sergiu Brigai – activitatea judiciară, transmite IPN.

În intervenția sa, procurorul general interimar, Alexandru Machidon, a spus că Sergiu Rusu va exercita funcția de adjunct al procurorului general interimar responsabil de domeniul urmăririi penale. La selectarea candidatului s-au luat în considerare calitățile personale și profesionale, aprecierea prestațiilor pe parcursul carierei, precum și abilitățile manageriale aferente domeniului instituțional.

Acesta are o experiență de peste 19 ani, dintre care 16 ani de activitate managerială. Mai bine de un an a exercitat funcția de adjunct al procurorului general. Are abilități didactice și științifice, este autor și coautor de ghiduri și metodologii, inclusiv privind investigațiile financiare. Acesta urmează săptămâna viitoare să susțină interviul pentru evaluarea externă.

Sergiu Rusu a remarcat că odată numit în funcție, va asigura continuitatea proceselor în desfășurare, în special elaborarea planului strategic al procuraturii.

Și Sergiu Brigai are o experiență de peste 18 ani în sistemul procuraturii, dintre care ultimii 13 ani i-a dedicat activității în domeniul judiciar. Astfel, în perioada 2011-2018 a activat în cadrul procuraturii de nivelul Curții de Apel Chișinău și al Procuraturii de circumscripție Chișinău, având ca atribuție de bază susținerea acuzării de stat în instanța de apel.

În perioada 2018-2021 a exercitat funcția de procuror în cadrul Secției de combatere a traficului de ființe umane, din cadrul Procuraturii Generale, fiind responsabil de coordonarea activității judiciare ce ține de cauzele de trafic de ființe umane și infracțiuni conexe. Din 2021 până în 2024 a deținut funcția de procuror adjunct interimar al procurorului șef al PCCOCS, responsabil pe domeniul judiciar. Din martie 2024 exercită funcția de adjunct al procurorului general cu atribuții în domeniul judiciar. Sergiu Brigai a promovat evaluarea externă.

În intervenția sa, Sergiu Brigai a spus că vrea să asigure continuitatea unificării practicilor la susținerea acuzării de stat de către procurori și să pună accent pe responsabilizarea procurorilor care susțin acuzarea de stat.

Legea cu privire la Procuratură statuează că candidatul la funcția de adjunct este propus de către procurorul general, fiind numit în funcție fără concurs, însă cu acordul CSP, care verifică întrunirea tuturor condițiilor prevăzute de lege, cum ar fi experiența de cel puțin 5 ani în funcția de procuror în ultimii 15 ani, capacități organizatorice și reputație ireproșabilă.

Actualmente, funcția de procuror general interimar este exercitată de Alexandru Machidon, ex-adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, desemnat de CSP la finele lunii mai, anul curent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

CSP a lansat la 12 iunie concursul pentru ocuparea funcției de procuror general, rămasă vacantă după numirea lui Ion Munteanu judecător la Curtea Supremă de Justiție. La conducerea Procuraturii Generale pot candida persoanele care au o experiență de cel puțin zece ani în domeniul justiției. Termenul-limită pentru depunerea dosarelor este 21 iulie 2025, inclusiv.

#Procuratura Generala #procuror general #Sergiu Brigai #Sergiu Rusu

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.