Noi controale de avere au fost inițiate de inspectorii Autoritatea Națională de Integritate. Astfel, în perioada 31 mai – 4 iunie 2021, directorul unei Rezervații Naturale, directorul de Întreprindere în Silvicultură, subordonată Agenției Moldsila, vicedirectorul unei instituții medico-sanitare și patru primari din raionele Criuleni, Soroca, Sîngerei și Fălești sunt investigați în procedurile de control pornite pe aspectul conflictelor de interese.

Totodată, un primar din raionul Telenești și doi consilieri locali din rioanele Fălești și Cantemir, sunt verificați pentru posibila încălcare a regimului juridic al incompatibilităților.

Potrivit informațiilor, cinci conflicte de interese au fost depistate de inspectorii de integritate. Acestea au fost admise de către Administratorul unei întreprinderi de stat fondată de Agenția Proprietăți Publice, șeful unei filiale teritoriale a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, un primar din raionul Drochia, un consilier local din raionul Căușeni și un director de casă de cultură din raionul Rîșcani.

„Inspectorii de integritate au pornit două cauze contravenționale în privința unui notar și a unei asociații raionale de volei pentru faptul că au împiedicat activitatea ANI în procesul de acumulare a unor informații în procedurile de control. Un consilier din municipiul Bălțiriscă să fie amendat pentru nedepunerea sau depunerea tardivă a declarației de avere și interese personale. Pe numele acestuia a fost inițiată o cauze contravențională. Inspectorii de integritate au aplicat sancțiuni în sumă totală de 7500 de lei pentru doi consilieri locali din raionul Glodeni pentru nedepunerea sau depunerea tardivă a declarațiilor de avere și interese personale”, se arată în comunicat.

Amintim că, săptămâna trecută, ANI a soluționat șase conflicte de interese, pe care le-au declarat cinci primari din raioanele Rîșcani, Șoldănești, Ungheni, Călărași și Cahul, dar și un consilier local din raionul Hîncești.

#ANI #avere #inspectori

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.