Sistemul de intrare și ieșire (EES) va deveni operațional, de luni, 10 noiembrie, în noi puncte de trecere a frontierei din România. Noile locații includ Jimbolia și Luna (Timiș), Racovăț (Botoșani), Vicovu de Sus (Suceava), Halmeu (Satu Mare) și Aeroportul Suceava.

„După punerea în funcţiune în România a acestui sistem, începând cu data de 12 octombrie, la punctele de trecere a frontierei Midia (judeţul Constanţa), Stânca (judeţul Botoşani), Naidaş (judeţul Caraş-Severin), Sighet (judeţul Maramureş) şi Aeroport Sibiu, acesta este extins, începând de astăzi, şi la punctele de trecere a frontierei menţionate mai sus”, informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF).

Operaționalizarea Sistemului de Intrare/Ieșire va fi realizată doar prin colectarea de date din documentele de călătorie ale cetățenilor din state care nu fac parte din Uniunea Europeană și care sunt implementate în bazele de date, fără colectarea de date biometrice (imagine facială și patru amprente digitale).

Acest sistem se aplică doar cetățenilor acelor state care nu fac parte din UE și care efectuează șederi de scurtă durată pe teritoriul Uniunii Europene (până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile).

„Pentru fiecare cetăţean non-UE care intră în ţara noastră prin punctele deja operaţionalizate, sistemul înregistrează data şi locul de intrare şi ieşire, colectează date alfanumerice şi/sau biometrice (imagine facială şi patru amprente digitale) şi calculează automat durata şederii legale”, a declarat Poliția de Frontieră din România, într-un comunicat de presă.

Implementarea sistemului urmărește înlocuirea ștampilării manuale a documentelor de călătorie, fără a modifica drepturile de circulație existente. Pe durata perioadei de tranziție, estimată la aproximativ șase luni, pașapoartele vor continua să fie ștampilate manual.

La prima intrare, după activarea sistemului, sunt prelevate datele, iar la călătoriile ulterioare verificarea se va realiza automat.

Amprentarea prin sistemul EES se aplică cetățenilor țărilor non-UE, cu excepția copiilor sub 12 ani, a persoanelor pentru care prelevarea amprentelor este imposibilă și a deținătorilor de permise de ședere sau vize de lungă durată eliberate de un stat membru al UE.

Amintim că un sistem similar a fost implementat pe 12 octombrie 2025 la punctul de trecere Stânca, la granița cu Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Poliția de Frontieră a României #sistem ees #UE

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.